Locul unic din România unde se află o pădure exotică cu arbori gigantici. Turiștii spun că e magic
Unul dintre cele mai exotice parcuri din România poate fi vizitat în Simeria, Hunedoara. A fost înființat de grofi și împodobit în secolele trecute cu specii exotice de arbori care au rezistat timpului, scrie adevărul.ro. Așa se face că, acum, Arboretumul Simeria este un parc dendrologic renumit pentru diversitatea speciilor de arbori pe care le găzduiește. Este unic în România.
Parcul dendrologic Simeria, cu arbori exotici seculari
Unii dintre pinii, stejarii, magnoliile și plopii din Parcul dendrologic Simeria trăiesc aici de aproape două secole, fiind plantați de familiile care au stăpânit domeniul de pe malul Mureșului, în secolele XVIII- XIX. Alții, mai vechi, sălcii, plopi, stejari, făceau parte din pădurea din lunca Mureșului, transformată pe parcursul secolului al XIX-lea în parc dendrologic.
„Este o adevărată încântare să vezi astfel de arbori, uriași care ating 30 – 40 de metri”, spune una dintre vizitatoarele parcului din Simeria.
Începând din anii ’90, mai multe specii rare din parcul dendrologic au avut de suferit, iar unele s-au uscat în urma unui fenomen la care oamenii au contribuit în mare măsură.
Afectat de balastierele de pe Mureș
Atunci, spune inginerul silvic Daniel Pitar, zona râului Mureș a fost exploatată intens prin balastiere, iar nivelul pânzei freatice a scăzut cu aproape zece metri. Arborii care au avut rădăcini care ajung la adâncimi mari au fost mai puțin afectați, în schimb, arbori ca pinul, care au rădăcini mai aproape de suprafață au s-au uscat.
Temperaturile tot mai ridicate de la an la an și verile secetoase au făcut ca nivelul Mureșului să fie tot mai scăzut.
„Terenurile din lunca sa nu mai este inundat atât de frecvent în zona Uroiului, cum se întâmpla în fiecare an, în trecut, și se pot vedea ieșind din apă rămășițele vechiului pod pe piloni de lemn peste Mureș, de la Uroi”, spune inginerul silvic.
Schimbările climatice au afectat și parcul din Simeria, atât în mod negativ, dar și pozitiv, cel puțin în cazul unor plante considerate exotice.
Bambusul din parcul dendrologic s-a aclimatizat și a ajuns la înălțimi de până la 15 metri, formând o adevărată junglă, într-un colț al arboretumului, apropiat malurilor Mureșului.
Parcul dendrologic Simeria, o istorie de trei secole
Parcul dendrologic din Simeria, întins pe aproape 70 de hectare ar fi fost înfiinţat la începutul secolului al XVIII-lea odată cu amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stil peisager.
În secolele următoare familiile nobilare care au deținut succesiv moșia (Gyulay, Kun, Fay și Ocskay) au îmbogăţit-o cu specii de arbori şi plante aduse de pe alte continente.
Speciile exotice aduse de-a lungul timpului în arboretum au modificat radical asectul rezervației.
„Dintre grupurile vechi introduse apar pregnant îndeosebi cele de ienupăr de Virginia, tuia, chiparoşi californieni, pini, molid, pâlcurile de fag, salcâmi, catalpa mare şi nuc negru. Unele din speciile introduse (Pterocarya fraxinifolia, Broussonetia papyrifera, arţarul american, salcâmul, nucul negru, viţa de Canada, bambusul) s-au sălbăticit şi au un caracter invadant”, se arată în planul de management al rezervației Arboretumul Simeria.
O mare parte din flora din parc este specifică spațiului asiatic, iar colecția de plante și arbori cuprinsp în rezervației depășește 2.100 de specii.
Domeniul, care la mijlocul secolului al XIX-lea era deţinut de contele Kun, a fost afectat de mari distrugeri în timpul Revoluţiei din Transilvania anilor 1848 – 1849, lemnul extras de aici fiind folosit la fabricarea armelor.
„În perioada 1870 - 1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii. Începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord şi au loc schimburi de seminţe cu străinătatea.
Proprietarul semnalat după contele Kún este Fáy Bela, titrat, naturalist, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare. Acesta îmbogăţeşte parcul cu specii exotice, scriind şi unele lucrări ştiinţifice de aclimatizare a speciilor.
Este posibil că întreaga concepţie de amenajare peisagistică a parcului să aparţină unor peisagişti cunoscuţi ai timpului, dar acest lucru nu apare menţionat”, informa Institutul Național de Dezvoltare și Cercetare în Silvicultură, care administrează Arboretumul Simeria, prin Staţiunea de cercetări silvice Simeria.
Arboretumul Simeria, monument al naturii din anii ´50
După naţionalizarea din 1949, Parcul dendrologic Simeria, împreună cu conacul Fay, a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior a preluat ca bază materială Parcul Dendrologic.
Măsura a salvat arboretumul de la dispariţie şi a dus la protejarea zonei, care era vizată de tăierile de pădure efectuate de localnici. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul dendrologic a fost ocrotit de lege, primind atributul de „Monument al Naturii" - rezervaţie dendrologică.
„Minunatul parc de la Simeria îndeplineşte de multe decenii intreita sa misiune, evoluând în timpul recent la rolul unei staţiuni de cercetări forestiere de primul rang. Arborii maiestuoşi, bătrâni, sunt de un efect estetic neîntrecut, împreună cu ambianţa de pădure de lunca naturală şi cu elegante aranjamente horticulturale”, îl descria omul de ştiinţă Alexandru Borza (1887 - 1971).
După 1990, urmașii famililor grofilor maghiari Fay și Ocksay s-au judecat cu statul român pentru dreptul de proprietate asupra terenurilor şi fostului conac Bela Fay, din secolul al XIX-lea, confiscate de regimul comunist.
Magistraţii au decis în final că proprietar al parcului dendrologic este statul român. În prezent, alte procese sunt deschise pentru terenuri și păduri din Simeria care ar fi aparținut vechilor familii de grofi.
