Poartă hramul „Bunei Vestiri” și este singura biserică din România care arată ca un templu din Atena
Este unul dintre cele mai frumoase monumente din București și singurul care arată ca un templu grecesc. Are un exterior impunător de templu ionian și un interior de veche biserică bizantină. Lăcășul de cult impresionează și o dată ce ai ajuns în fața lui ai impresia că într-o fracțiune de secundă te-ai teleportat în Atena.
Prima slujbă a avut loc pe 25 martie 1901
Biserica Greacă este o clădire-monument istoric unică în București și este o mărturie a statorniciei grecilor în orașul nostru.
Biserica Greacă poartă hramul “Buna Vestire” și se află situată pe Bulevardul Pache Protopopescu, nr 1, lângă Ambasada Greciei.
Cele două clădiri au fost așezate în chip fericit pe locul unde se despart Bulevardele Pache Protopopescu și Ferdinand I, astfel încât, de oriunde ai veni și oriunde te-ai duce, să le cuprinzi cu privirea, scrie B365.
Biserica a fost ridicată la începutul secolului XX de comunitatea grecească din București, care purta numele de “Orphaeus”.
La ridicarea ei au constribuit cei mai de seamă cărturari și cei mai bogați reprezentanți ai comunității grecești din București.
Prima slujbă în Biserica Greacă a fost oficiată în ziua de 25 martie 1901, în Duminica Floriilor, iar în același an, Regele Carol I a vizitat monumentul.
După instaurarea comunismului, Biserica Greacă a fost mult timp închisă. În anul 1997, prin grija familiei Dimitrie și Elena Grigoriadis din Salonic, lăcășul de cult a fost renovat și consolidat. Cele două clădiri istorice, care îmbogățesc arhitectura și cultura Bucureștiului, au fost reinagurate în aprilie 2002.
“Dacă există Paradisul el se află în București, în Țara Românească”
„Biserica Greacă este unul dintre monumentele cele mai frumoase ale orașului nostru. A fost ridicată între anii 1899-1901 de Harakopos, un everghet grec, (așa se numesc în limba greacă binefăcătorii), și trebuie să va spun că grecii au avut foarte multe asemenea personagii în România. Biserica Greacă a fost proiectată de un arhitect german, L. Lardel, iconostasul a fost lucrat la Atena de un meșter grec, după planurile arhitectului Anastase Metaxas, iar pictura a fost făcută de Konstantin Liokis-Leivadas”, a explicat Istoric dr. Academician Georgeta Filitti, nora lui Ioan C. Filitti Director al Afacerilor Politice în Ministerul de Externe la momentul inaugurării Bisericii Grecești din București.
“Grecii au venit încontinuu în Țările Române, pentru că să nu uităm că la 1453 Constantinopulul cade sub turci și atunci se întâmplă un adevărat exod al grecilor în lumea întreagă.
Ori aici, la București, așa cum aveau să și spună grecii, dacă există Paradisul el se află în București, în Țara Românească. Eram de aceeași religie, puteau să facă afaceri, puteau să stea în siguranță în Țările Române, și așa s-a întâmplat.
Cei mai iluștri greci care au venit în Țările Române din Bizanț au fost Cantacuzinii, cei care în secolul al XVII-lea se simt absolut români și complotează împotriva turcilor ca să revină Principatele la independența de odinioară”.
„Găsim foarte mulți locuitori de obârșie grecească în București, dar tot atât de mulți sunt și greci-români. Pentru că era o problemă. Dacă doreai să te împământenești aici, trebuia să dobândești cetățenia, iar lucrul acesta se putea face prin căsătorii. Gândiți-vă că toți domnii fanaroti au și sânge românesc.
Marele lor revoluționar, Alexandru Ipsilanti, cel care dezlănțuie Revoluția de la 1821 pe pământul Moldovei și al Țării Românești, avea o mamă româncă, o Vacărească, Elisabeta Văcărescu. Și lucrul acesta nu este singular. Foarte, foarte mulți, nu numai dintre Domnitori, ci și din slujitorii lor (pentru că ei au venit cu o adevărată clientela), sunt greci care se căsătoresc cu românce”, a mai spus istoricul dr. academician, Georgeta Filitti, pentru B365.
