Poetul adorat de români care iubea două femei. O doamnă misterioasă avea să îi devină amantă pentru mai bine de 20 de ani
Ion Minulescu, unul dintre cei mai îndrăgiți poeți ai literaturii române interbelice, nu a fost doar un simbol al boemei bucureștene, ci și un bărbat prins între două mari iubiri. Viața sa personală, fascinantă și tumultuoasă, s-a desfășurat între două femei deosebite: soția sa, Claudia Millian, și amanta sa, Rose Kritzmann. Această poveste de dragoste dublă dezvăluie un alt Minulescu decât cel cunoscut din versurile sale – un om al pasiunilor și al contradicțiilor, prins între rațiune și emoție.
Claudia Millian, muza oficială și soția devotată
Claudia Millian a fost mai mult decât soția lui Ion Minulescu; ea a fost muza și partenera sa de viață timp de decenii. Studentă la Belle Arte în momentul în care l-a cunoscut pe poet, Claudia a fost fermecată de talentul și carisma acestuia. S-au întâlnit la un bal organizat de „Tinerimea artistică”, iar pentru Claudia, Minulescu a devenit rapid o figură aproape mitică, un cavaler medieval, așa cum îl descria ea însăși.
Căsătoria lor, în 1914, a marcat începutul unei perioade de aur pentru amândoi. Casa lor a devenit centrul boemiei bucureștene, unde lumea artistică a capitalei se întâlnea pentru discuții vibrante și pline de spirit. Seratele organizate de ei erau locul unde se întâlneau scriitori, pictori și actori ai vremii, toți atrași de farmecul lui Minulescu și de energia intelectuală a soției sale.
„Reuniunile noastre se caracterizau printr-o vervă eclectică”, povestea Claudia. „Scriitorii se simţeau mai bine aici decât la Terasă. Pe masă se găsea mereu cafeaua preparată de Minulescu însuși, iar atmosfera era una de huzur intelectual”.
Totuși, în ciuda acestei relații pline de admirație reciprocă, poetul a găsit loc în inima sa și pentru o altă femeie.
Rose Kritzmann, dragostea interzisă
În 1926, la vârsta de 45 de ani, Ion Minulescu a întâlnit-o pe Rose Kritzmann, o femeie misterioasă care avea să devină amanta sa timp de 20 de ani. Minulescu, aflat în funcția de director al Teatrului Național din București, a remarcat-o pe Rose în timpul unei reprezentații teatrale. Frumoasa roșcată evreică i-a captat imediat atenția, iar poetul a făcut primul pas, trimițându-i un bilețel. A fost începutul unei povești de dragoste care a durat până la sfârșitul vieții sale.
Spre deosebire de relația oficială cu Claudia, legătura sa cu Rose era una secretă, dar profundă. Scrisorile dintre cei doi, publicate ulterior, dezvăluie o latură mai vulnerabilă și mai pasională a poetului. Rose a fost cea care i-a oferit acel echilibru emoțional pe care viața publică agitată a lui Minulescu nu i-l putea oferi întotdeauna.
Între două lumi
Viața lui Ion Minulescu a fost marcată de un balans constant între cele două femei care l-au definit. Pe de o parte, Claudia, soția devotată, intelectuală, alături de care a construit o familie și o reputație. Pe de altă parte, Rose, amanta misterioasă, care i-a oferit o evadare din cotidian și o dragoste intensă, dar discretă.
Această dualitate a fost poate și sursa inspirației pentru creațiile sale poetice, pline de melancolie, dar și de vitalitate. Minulescu a trăit prins între două lumi – una publică, în care era poetul admirat, și una privată, în care era un bărbat vulnerabil, iubitor, dar și zbuciumat.
După moartea sa, în 1944, relația sa cu Rose Kritzmann a rămas cunoscută doar unui cerc restrâns de persoane, până când scrisorile lor au fost publicate, dezvăluind o poveste fascinantă despre un poet care a trăit în umbra propriei celebrități și a dragostei împărțite între două femei.
