Poftiţi la ferma familiei Erbaşu! Secretele afacerii cu produse lactate, realizate după rețete vechi mănăstirești
Când spui Erbaşu, te gândeşti automat la construcţii. De drumuri, de stadioane, de aeroporturi sau de blocuri. Numai anul trecut firma fraţilor Erbaşu a încheiat cu o cifra de afaceri de peste un miliard de lei. Însă de zece ani, Cristian şi Alex Erbaşu au o fermă cu 850 de vaci rasa Holstein, din al căror lapte produc cel mai bun caşcaval, lapte sau chefir. Reporterul Click! a vizitat ferma familiei din comuna Nucet.
Care este legătura dintre construcţii imobiliare şi produse lactate? Aparent nici una, dar familia Erbaşu a reuşit să bifeze ambele domenii. În urmă cu zece ani, au pus pe picioare o fermă de bovine şi o fabrică de produse lactate, în judeţul Dâmboviţa, în comuna Nucet aflată la aproape o oră de mers cu maşina din Bucureşti.
În prezent, ferma numără 850 de capete bovine rasa Holstein, dintre care 450 asigură un efectiv de aproape 23.000 de litri de lapte pe zi.
Cam 35 de litri de lapte de văcuţă, pe zi, iar din acesta sunt realizate produse precum: iaurt, sana, kefir, brânză, telemea, caşcaval, brânză de burduf sau brânză topită.
Bunătăţile ajung apoi pe rafturile magazinelor şi supermarketurilor din Bucureşti- Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Argeş. Toate sunt bio, fără conservanţi!
Curățenie automatizată şi roboți care împing furajele
„Efectivul total din fermă este de 850 de văcuţe dintre care 450 vaci la muls. În general, au nevoie de o temperatură scăzută pentru un confort maxim, drept pentru care avem câteva linii de ventilatoare speciale care asigură acest confort. Încăperea este dotată şi cu sprayuri de apă care ajută suplimentar la răcire atmosferei. Pe stânga şi dreapta aleilor de furajare se află mixul de furaje, iar văcuţele noastre aleg ce le place, nu mănâncă orice. Furajul se împrăştie pe alei şi, fie folosim un operator, fie o variantă modernă, adică aceşti roboţi speciali care împing furajele către ele”, ne-a explicat Bogdan Popescu, directorul executiv al firmei Erbalact.
Vacile sunt mulse de 3 ori pe zi. Sunt scoase din grajduri şi merg singure la sala de muls. „Este o fermă intensivă cu trei mulsori pe zi şi am ajuns la o producţie de 35 de litri pe văcuţă”, a mai adăugat Bogdan Popescu.
„Avem doar rasa Holstein. Dar indiferent de rasă, vaca, în general, e un animal foarte pretenţios. O influenţează tot. Şi stresul termic şi stresul fizic. Şi dacă o împingi să meargă mai repede reprezintă un stres. Noi încercăm să evitam toţi aceşti factori de stres pentru că influenţează cantitatea de lapte”, ne-a spus Irina Dovgani, director adjunct al companiei.
2.450 de hectare de terenuri şi 65 de angajați
Mulsul văcuţelor este complet automatizat, iar hrana este asigurată din producţia proprie.
„Vorbim de un complex integrat unde noi producem furajele în fermă. Avem terenuri agricole unde cultivăm cereale, grâu, porumb, lucernă. Avem toate utilajele pentru producţia proprie: tractoare, peridocuri, pluguri”, a mai spus Bogdan Popescu. Fabrica de procesare a laptelui respectă în totalitate standardele cerute.
La recepţie sunt 4 tancuri a câte 5.000 de litri în care e depozitat laptele.
„Aici este stocat până la intrarea în procesul de producţie. Este pasteurizat şi apoi, în funcţie de planul de producţie zilnic, este dirijat către produse: lapte de consum, smântână şi brânzeturi, unt”, ne-a spus Beatrice Rizea, general manager Erbalact.
Au businessuri de milioane de euro
În vara anului 2022, firma familiei Erbaşu avea în derulare peste 100 de proiecte, primele trei cele mai mari fiind extinderea aeroportului Craiova, lucrările de reabilitare termică a blocurilor în sectorul 4 şi reabilitarea Universităţii din Bucureşti.
În 2020, Construcţii Erbaşu a finalizat lucrările la stadionul Steaua din Bucureşti.
Considerat printre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, Mihai Erbaşu a pus bazele Grupului Erbaşu.
Din nefericire, acesta s-a stins din viaţă la vârsta de 62 de aniani, într-un mod dramatic. El a fost găsit mort în propria piscină, la vila sa de la Snagov, în 2004.
”Tatăl meu a gândit toate afacerile pe o perioadă lungă, pentru generaţii. La fel ca şi părinţii noştri, atât eu, cât şi fratele meu, unchiul meu şi ceilalţi acţionari, avem sentimentul că noi aparţinem acestor firme şi nu că firmele ne aparţin nouă”, declara Cristian Erbaşu într-un interviu.
