Povestea impresionantă a unui aviator român. A fost prima persoană din lume care a pilotat un avion cu ambele picioare amputate
Unii oameni se nasc cu o vocație, iar existența lor devine inspirație pentru mii de oameni. Este, fără exagerare, și cazul aviatorului Gheorghe Bănciulescu, a cărui poveste este demnă de un film. Și-a urmat visul de a deveni pilot, însă i s-au amputat picioarele după un accident. La doar un an după această tragică întâmplare, a devenit prima persoană din lume care a pilotat un avion având proteze în loc de picioare.
Născut la data de 28 decembrie 1898, Gheorghe Bănciulescu a fost fiul unui ofiţer de infanterie. A urmat Liceul Militar din Iaşi şi apoi Şcoala de Infanterie de la Botoşani. A decis să devină pilot după ce a urmărit luptele aeriene care s-au dat în timpul Primului Război Mondial. La 12 septembrie 1926, în calitate de căpitan, el și mecanicul său, Ion Stoica, s-au urcat la bordul unui Potez XXV, pus la dispoziție de compania de transport aerian franco-română, și au decolat de pe aeroportul Le Bourget cu destinația București, pentru obținerea unui record de viteză.
După ce a zburat 1.000 km deasupra orașului Linz, cerul a fost învăluit în ceață și, în ciuda eforturilor de a urca la o altitudine mai mare, avionul s-a prăbușit după ce s-a lovit de o creastă a muntelui. Mecanicul Ion Stoica a murit în drum spre spital, iar lui Ghoerghe Bănciulescu i-au fost amputate piciorele.
A fost primul pilot din lume care a zburat fără picioare
Cu toate acestea, nu a stat departe de pasiunea sa pentru avioane, iar în iulie 1927, la doar un an de la accident, pentru prima oară în practica mondială, Gheorghe Bănciulescu, cu picioarele amputate, a pilotat un avion. În octombrie, același an, Louis Barthou, preşedintele Franţei, a conferit căpitanului–aviator român „Ordinul Legiunea de Onoare cu grad de cavaler”, iar în primăvara anului următor, 1928, a avut loc primul miting aerian pe Aerodromul Băneasa, unde mii de spectatori, printre care şi soţia sa, au urmărit acrobaţiile lui aeriene.
În anul 1935, Bănciulescu a fost desemnat de către guvernul francez pentru o misiune de amploare: explorarea traseului în vederea înfiinţării liniei aeriene Paris – Cairo. El, împreună cu telegrafistul și mecanicul, doi coechipieri experimentați, aflați la bord, s-au confruntat cu o căldură pe cât de sufocantă, pe atât de epuizantă, şi nisipul care, ridicat în trombă la mari înălţimi, ar fi putut să le distrugă motoarele.
Deși a reușit să treacă de „capcanele” Africii și a ajuns la destinație, pe data de 12 aprilie 1935, la vârsta de numai 37 de ani, extenuat de o gripă tropicală, cu febră şi delir, n-a reuşit să învingă boala şi, chinuit şi epuizat, s-a stins din viaţă.
