Primul oraș modern al Imperiului Otoman se află în România. A fost creat de un sultan. „Regimul comunist i-a distrus frumusețea”
Orașul Medgidia a fost construit de un sultan otoman, pe nume Abdul Medgid. Data oficială a ridicării locului, potrivit documentelor oficiale, este 2 septembrie 1856. Orașul Medgidia a fost întemeiat prin decret imperial pe locul fostei localități Karasu.
Medgidia, în trecut, comerț cu grâne și animale
În urmă cu două secole, Medgidia era importantă din punct de vedere economic. Deoarece se afla la întretăierea unor importante artere comerciale, în oraș se făcea comerț cu grâne și animale. „În perioada otomană, până în secolul al XIX-lea, așezarea apărea cu numele Kara-Su și era un puternic centru economic. Se spune că în localitate se organiza de două ori pe an un târg, sub numele de Panaghir, care înseamnă iarmaroc. Chiar și acum se mai păstrează denumirea Dealul Panaghirului, pentru locul în care se desfășura târgul.
Kara-Su, care se traduce prin ”apă neagră”, este o denumire turcească și are legătură cu adevărul geografic al zonei. Numele se pare că a fost dat din cauza bălților care se formau ca urmare a inundațiilor provocate de apa curgătoare din această zonă, care se numea și ea Kara-Su și a coloritului specific al acestei ape”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, profesorul Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara și la Universitatea Ovidius Constanța.
Așezarea Kara-Su a fost cunoscută cu denumirea de Medgidia
Deși nu a ajuns niciodată în Dobrogea, sultanul Abdul Medgid i-a ajutat pe tătarii care au emigrat din Crimeea și a fondat localitatea Medgidia, care îi poartă și acum numele.
„Sultanul otoman Abdul Medgid, care avea și titlul de calif, ceea ce însemna că era liderul lumii musulmane, i-a ajutat să emigreze pe tătarii din Crimeea, care erau supuși presiunilor și acuzați de autoritățile țariste că ar fi colaborat cu armatele otomane și aliate otomanilor în Războiul Crimeei.
În acest proces de emigrare, sultanul otoman Abdul Medgid a decis să îi sprijine pe tătari. Una dintre formele prin care a făcut acest lucru a fost de a fonda o localitate și a le facilita așezarea în aceasta. Este vorba despre vechea așezare Kara-Su, care, începând cu 2 septembrie 1856, când a fost emisă iradeaua sultanului Abdul Megdid, un act special în administrația otomană, s-a decis crearea de condiții și primirea refugiaților, emigranților din Crimeea. Acesta este considerat actul fondator al orașului Medgidia, pentru că, începând din acel moment, așezarea Kara-Su a fost cunoscută cu denumirea de Medgidie sau Medgidia", după cum declara istoricul Kemal Karpat.
A devenit primul oraș modern din Imperiul Otoman
„Important în acest act este că se cere, în mod detaliat, să se acorde atenție felului în care se va dezvolta așezarea. Se solicita ridicarea unei moschei în centru și lângă ea, a unei clădiri administrative. De asemenea, se specifica felul în care să fie dezvoltate străzile, care să fie drepte și perpendiculare. Toată această atenție acordată detaliilor a făcut din Medgidia, «primul oraș modern din Imperiul Otoman», după cum afirma istoricul Kemal Karpat.
S-a cerut dezvoltarea de străzi perpendiculare, astfel că și astăzi dacă mergem în Medgidia vom observa că partea veche a orașului, zona în care se află Primăria, Moscheea Abdul Medgid și principalele clădiri, străzile sunt perpendiculare. Ele au fost ulterior tăiate de niște construcții începute în perioada comunistă, fie că vorbim despre blocurile ridicate în acea zonă sau de crearea piațetei din fața Primăriei Medgidia”, a precizat profesorul Metin Omer.
Jules Verne a scris despre Medgidia
De-a lungul timpului, orașul Medgidia i-a inspirat pe mai mulți scriitori. În romanul de aventuri ”Kéraban încăpățânatul”, Jules Verne și-a plimbat personajul principal și prin Kara-Su. Deoarece nu voia să plătească o taxă de trecere a podului care traversa Bosforul, Kéraban, un negustor turc din Istanbul a preferat să înconjoare Marea Neagră și a poposit astfel și la Medgidia.
„Orașul dobrogean apare și în scena unor romane naționale. Cel mai recent este al scriitorului Cristian Teodorescu, născut în Medgidia. El a publicat romanul «Medgidia orașul de apoi», în care am putea spune că localitatea nu este doar o scenă a romanului, ci și personaj, pentru că autorul prezintă într-un mod foarte pitoresc modul în care aceasta se transformă. Dintr-un oraș cosmopolit în perioada interbelică, Medgidia a început să decadă când regimul comunist i-a distrus toată această frumusețe. «I-au răpit aura», cum spune autorul.
Mai este scenă într-un roman interbelic, intitulat «Kara Su», denumirea veche a orașului Medgidia, scris de Ilie Valerian, care este pseudonimul scriitorului Valeriu Ionescu. Romanul a apărut prin 1936, iar subiectul principal este dragostea dintre o localnică tătăroaică și un inginer sosit de la București pentru a realiza niște lucrări la calea ferată. Este prezentată comunitatea musulmană din Medgidia, dar autorul scrie și despre celelalte etnii și, în general, despre viața din oraș”, a spus profesorul Metin Omer.
