Primul român care a ajuns în China! De ce a fost bănuit de trădare de un domnitor al Moldovei
Deja cu toții suntem familiarizați cu numele importante din trecutul nostru, fie că vorbim despre domnitori legendari, ori despre artiști și scriitori care încă reușesc să influențeze cultura românească. Cu toate acestea, există și unele nume care au fost uitate de timp, chiar dacă aceste persoane au avut povești de viață incredibile! Un astfel de exemplu este cel al primului român care a ajuns în China, Nicolae Milescu.
Poate că nu mulți dintre noi vom putea recunoaște, astăzi, numele lui Nicolae Milescu, însă el este unul dintre cele mai fascinante personaje din trecutul nostru! Un mare cărturar, geograf, călător și traducător, acest diplomat al Moldovei și-a adăugat și numele de „Spătaru”, iar în 1675, la numai 39 de ani, Nicolae Milescu era ambasador în China!
El s-a născut în 1636, într-o familie boierească, iar încă de la o vârstă fragedă, a primit o educație aleasă. Apoi, între 1645 și 1650, Milescu a studiat în Constantinopol, la una dintre cele mai faimoase universități din lume, la acea vreme. În cele din urmă, revine în Moldova, iar printre primele sale scrieri sunt referiri la icoana miraculoasă de la Mănăstirea Neamţ.
Este primul român care a ajuns în China
Inteligența sa este recunoscută de liderii Moldovei, iar Nicolae Milescu primește dregătorii importante. Cu toate acestea, el dorește să călătorească, iar în cele din urmă ajunge chiar și la Berlin. Din păcate, deoarece domnitorul Ștefăniță Vodă se temea că Milescu va ajunge să își dorească tronul, se ordonă ca dregătorului să îi fie crestat nasul.
După acest episod, Milescu se întoarce la Constantinopol, iar datorită prieteniei sale cu Patriarhul Ierusalimului, Dosofte, reușește să ajungă în slujba țarului, la Moscova. De acolo, a fost trimis într-o misiune diplomatică în China, care avea scopul secret de a culege cât mai multe informații despre această țară necunoscută, cât și rivală, Rusiei.
Nicolae Milescu a și lăsat în urmă o lucrare despre călătoria sa de-a lungul Siberiei, până la frontiera Chinei. Românul vorbește chiar și despre întâlnire cu împăratul chinez și descrie luxul palatelor din Beijing.
