Puțini sunt cei care știu cum se numea, în trecut, Gara de Nord din București. Purta numele unui oraș
Puțini știu că Gara de Nord din București nu a purtat dintotdeauna acest nume. De fapt, la inaugurarea sa în 1872, gara principală a capitalei se numea „Gara Târgoviște”. Această denumire a fost aleasă pentru că se afla pe Calea Târgoviștei, actuala Cale a Griviței, un drum important ce lega Bucureștiul de fosta capitală a Țării Românești.
Cum a apărut Gara de Nord din București
Construcția gării a început în 1868, sub supravegherea consorțiului german Strousberg, iar piatra de temelie a fost pusă oficial pe 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I. La acea vreme, gara se afla la marginea orașului, pe un teren aparținând boierului Dinicu Golescu. După patru ani de muncă, pe 25 septembrie 1872, Gara Târgoviște a fost inaugurată și a devenit un punct esențial al rețelei feroviare din România, fiind parte a liniei Roman – Galați – București – Pitești.
Inițial, gara deservea atât transportul de marfă, cât și pe cel de călători, însă ulterior a fost destinată exclusiv transportului de persoane.
De ce i s-a schimbat numele
După Războiul de Independență din 1877, Calea Târgoviștei a fost redenumită Calea Griviței, în cinstea luptelor de la Grivița. Abia în 1888, gara a primit numele pe care îl cunoaștem astăzi: Gara de Nord. Această denumire a fost inspirată de marile capitale europene, precum Paris și Londra, unde gările principale purtau numele de „Nord” pentru a indica legăturile feroviare către nordul țării sau al continentului.
Arhitectura a fost inspirată de modelul parizian
Gara de Nord a fost construită după modelul Gării de Nord din Paris, având o clădire în formă de „U”, cu două corpuri paralele și un corp central cu două turnuri. Fațada gării era orientată spre oraș, iar accesul inițial se făcea printr-o alee centrală denumită „curtea călătorilor”.
De-a lungul timpului, Gara de Nord a fost martora unor evenimente istorice importante. În 1877, țarul Alexandru al II-lea al Rusiei a trecut pe aici, iar în 1883 celebrul tren „Orient Express” a oprit pentru prima dată în București.
Odată cu dezvoltarea Gării de Nord, zona din jurul acesteia s-a transformat radical. S-au construit hoteluri, restaurante, magazine și diverse facilități pentru călători. În plus, s-au deschis depozite, depouri și ateliere de reparații, consolidând statutul gării ca un centru vital al infrastructurii feroviare din România.
Astăzi, Gara de Nord rămâne cel mai mare și mai important nod feroviar al țării, păstrând amintirea trecutului său și rolul de poartă de intrare în capitală pentru milioane de călători.
