Istoria neștiută a Gării de Nord din București. De ce a vrut Ceaușescu să o dărâme
Cu o istorie ce depășește un secol și jumătate, Gara de Nord este unul dintre reperele tradiționale ale Bucureștiului. Mai mult decât un simplu nod de plecare sau de sosire, acest loc este un adevărat simbol al orașului.
De-a lungul timpului, Gara de Nord a fost martora unor evenimente variate, unele cu ecouri pozitive, altele mai puțin fericite.
Povestea Gării de Nord, un loc plin de istorie
Povestea Gării de Nord, un tărâm încărcat de istorie, începe pe 10 septembrie 1868, când Carol I a pus piatra de temelie a clădirii care avea să devină Gara de Nord a Bucureștiului. Terenul pe care astăzi se înalță imponenta stație feroviară era inițial proprietatea boierului Dinicu Golescu, fiind ulterior achiziționat de statul român de la Zoe Racoviță, nepoata lui Golescu. Clădirea ce urma să fie construită avea să se inspire din arhitectura Gării de Nord din Paris.
Inițial denumită Gara Târgoviștei, stația și-a deschis porțile circulației feroviare pe 25 septembrie 1872, la patru ani de la punerea pietrei de temelie, marcând debutul liniei Roman – Galați – București – Pitești.
În cei peste 150 de ani de existență, Gara de Nord a fost martoră la numeroase evenimente istorice. Printre acestea s-a numărat și vizita Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei în anul 1877.
În 1883, celebrul tren internațional Orient Express a făcut pentru prima dată oprire în Gara Târgoviște. Doar cinci ani mai târziu, stația își schimbă denumirea în Gara de Nord.
În 1890, a fost inaugurată centrala telefonică a Gării de Nord, dotată inițial cu 25 de linii telefonice, o noutate tehnologică ce s-a aliniat cu creșterea eleganței și prestigiului locației.
Gara de Nord a fost loc de comemorare în timpul Primului Război Mondial
În timpul Primului Război Mondial (1914-1918), Gara de Nord a devenit loc de comemorare, unde au avut loc impresionante procesiuni funerare pentru soldații căzuți pe front.
Pe 7 septembrie 1940, Regele Mihai I l-a însoțit pe tatăl său la gară, într-o scenă care a rămas în istorie. Într-un tren special, fostul suveran a părăsit Capitala, însoțit de Elena Lupescu și Ernest Urdărianu, moment care a stârnit multe comentarii în presa vremii.
În timpul celui De-al Doilea Război Mondial (1939-1945), Gara de Nord a fost bombardată și a suferit daune semnificative. Cu toate acestea, stația a rămas în picioare, iar reconstrucția a început în scurt timp.
În 1947, regele Mihai I a fost obligat să abdice de către guvernul comunist condus de Petru Groza și a fost exilat. Acest moment a avut loc chiar pe peronul Gării de Nord.
În perioada comunistă, s-a continuat modernizarea Gării de Nord, deși inițial planul lui Ceaușescu era să o demoleze și să o mute la periferia orașului. Revoluția din 1989 a salvat stația de la acest soi de transformare drastică, păstrându-i statutul de monument istoric.
