Satul din România unde predomină minele de aur antice. Ce spun cercetătorii: „De aici s-au obținut peste 7 tone de aur”
În Munții Metaliferi se află un sat în care minele de aur ar fi funcționat înainte de cucerirea romană a zonei. Ce spun cercetătorii.
Satul Căraci, împânzit de mine de aur antice
În satul Căraci, aflat în Munții Metaliferi minele de aur antice predomină întreaga zonă.
„La nord vest de coșul vulcanic Căraci, se dezvoltă o zonă filoniană, Traiana, deschisă cu galerii de coastă încă din Antichitate. Pe versantul drept al văii Căraciului se dezvoltă zona Măgura Țebii, exploatată intens și ea încă din Antichitate. Romanii cunoșteau zăcământul din zona Căraci, dar se crede că în 165 de ani de exploatare nu puteau executa atâtea lucrări miniere cu metode destul de primitive de exploatare (focul, apa, dalta și ciocanul).
Ei au continuat, desigur, lucrări mai vechi, dacice, cu alte metode, folosind specialiști piruști și dalmațieni, aduși din zona Albaniei și a Balcanilor, pricepuți în exploatarea și prelucrarea aurului”, explică geologul, potrivit Historia.ro.
Satul Căraci se află în apropierea municipiului Brad, unde au fost descoperite unelte miniere antice. Lucrările din sat sunt asemănătoare cu cele de la Zlatna și Roșia Montană.
„Calculând volumele excavate din filoane, stock și carieră, se apreciază că în epoca romană, din zona Măgura s-au extras 500.000 de tone de minereu, din care, la un conținut de 15 grame la tonă, de aici s-au obținut peste șapte tone de aur”, se arată în cartea coordonatorului.
Dealul Muncelu, locul unde au fost îngropați minerii
În apropiere de Treptele Romane, unele locuri au păstrat vestigii ce aduc aminte de primele exploatări miniere din România. La Ruda s-a descoperit o necropolă antică, ce cuprinde peste 120 de morminte de incinerație, aparținând populației ilire. Necropola a fost găsită în anii 70 pe dealul Muncelu, în timp ce localnicii lucrau pământul.
Aceștia au găsit mai multe obiecte ceramice și unelte vechi, precum căni, urcioare, fructiere, cuie de fier, străchini sau fragmente de cuarț. De asemenea, arheologii au cercetat rămășițele cimitirului în care se aflau mormintele minerilor, dar și alte inscripții funerare. Mai mult, s-au găsit chiar și rămășițele unui presupus mausoleu, un soclu, o stelă funerară și fragmente de piatră cu figuri umane.
„Cimitirul de la Muncelu — Brad, prin particularităţile sale de rit de înmormântare şi a formelor de vase ce au fost descoperite aici, aparţine unei populaţii coloniste de illiri sau dalmatieni, aduşi în această zonă imediat după cucerirea romană, populaţie ce se îndeletnicea cu extragerea şi prelucrarea minereului aurifer din această parte a Munţilor Apuseni în secolele II — III e.n.
Cimitirul, o descoperire de amploare, presupune existența unor aşezări de minieri în această parte vestică a provinciei romane, care aveau ca punct principal în îndeletnicire extracţia din minele Ruda Brad”, se arată într-un raport al arheologului Adriana Rusu, despre rezultatele cercetătorilor.
Oamenii de știință susțineau că în zona Muncelu Ruda a existat o populație numeroasă, alcătuită din băștinași, coloniști iliri și dalmați, precum și romani, dar și urmași din înrudirea lor.
„Deși procesul de romanizare era evident, băștinașii și coloniștii și-au păstrat obiceiurile proprii, în special în privința ritualului de înmormântare”, transmitea Grigore Verdeș.
