Secretul unei vieți lungi și sănătoase? Mănâncă mai puțin. „Restricția de calorii”, explicată de specialiști

6 iunie 2020 12:24

Ultima actualizare: 6 martie 2022 15:10

Mâncarea mai puțină poate aduce doar beneficiiclickpentrufemei.ro

Oamenii de știință caută în permanență posibilități de prelungire a vieții. Iar reducerea permanentă a caloriilor zilnice pe care le consumăm poate avea un efect profund asupra sănătății și a longevității. Se pare că acesta ar fi secretul unei vieți lungi și sănătoase: cantinatea de alimente din farfurie.

Chiar dacă nu s-a reușit până acum o modalitate de a evita moartea, cercetătorii încercă să obțină o perioadă cât mai lungă a calității superioare a vieții, lipsite de boli sau, măcar fără agravarea afecțiunilor.

Conform unor studii citate de BBC FUTURE, s-a făcut deja un pas pentru a încetini îmbătrânirea.

Cercetătoarea Julie Mattison de la Institutul Național de îmbătrânire (NIA) din Statele are în vedere o perioadă în care vârsta cronologică se încadrează în fiecare an, dar vârsta biologică poate fi setată pe un alt timer, în care vârstnicii nu sunt de fapt bătrânii de acum.

Poate părea un vis îndepărtat, însă societatea noastră a făcut deja progrese mari către acest obiectiv, datorită pregreselor din medicină și îmbunătățirii vieții sănătoase.

În 2014, de exemplu, un sondaj pentru sănătate din SUA a raportat că 16% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani au fost afectate, în fiecare zi, de boli cronice. Cu trei decenii mai devreme, procentul era de 23%. Cu alte cuvinte, în afară de faptul că beneficiem de planuri de viață mai lungi, experimentăm și „planuri de sănătate” mai lungi.

Cercetătorii din întreaga lume caută noi metode pentru a prelungi viața. Julie Mattison și colegii săi spun că, de fapt, răspunsul este o simplă schimbare în dietă. Cheia unei bătrâneți mai bune poate fi reducerea cantității de alimente pe farfuriile noastre, printr-o abordare numită „restricție de calorii”. Această dietă merge mai mult decât reducerea din timp a alimentelor grase; ”este vorba de efectuarea permanentă a reducerilor treptate și atentă a dimensiunii porțiunii”. Studiile arată că, încă de la începutul anilor 1930, o reducere de 30% a cantității de alimente consumate pe zi a fost legată de vieți mai lungi și mai active la viermi, muște, șobolani, șoareci și maimuțe. Cu alte cuvinte, restricția de calorii a dovedit cel mai bun remediu pentru bolile vieții. Și este posibil ca oamenii să aibă la fel de mult să câștige.

Ideea că ceea ce mănâncă o persoană îi influențează sănătatea, fără îndoială.

Primele studii, din Grecia Antică

Așa cum se întâmplă adesea pentru orice disciplină științifică, primele relatări detaliate provin din Grecia Antică. Hipocrate, unul dintre primii medici care a susținut că bolile erau naturale și nu supranaturale a observat că multe boli erau asociate cu glutonie; grecii obezi tindeau să moară mai tineri decât grecii slabi.

Răspândindu-se din acest epicentru al științei, aceste idei au fost adoptate și adaptate de-a lungul secolelor. Și la sfârșitul secolului al XV-lea, Alvise Cornaro, un aristocrat infirm dintr-un mic sat din apropierea Veneției, în Italia, a transformat înțelepciunea dominantă pe el însuși.

Cornaro, în vârstă de 40 de ani, a mâncat doar 350g de mâncare pe zi, aproximativ 1000 de calorii, conform estimărilor recente. A mâncat pâine, panatela sau bulion și ouă. Pentru carne, el a ales carne de vițel, capră, vită, perdur, miros și orice pasăre disponibilă. A cumpărat pește prins din râurile locale.

Limitat în cantitate, dar nu în varietate, Cornaro a susținut că a obținut „sănătate perfectă” până la moartea sa, 40 de ani mai târziu. Deși și-a schimbat data de naștere odată cu înaintarea în vârstă, susținând că a împlinit 98 de ani, se crede că a avut în jur de 84 de ani când a murit.

Cercetătorii au mai descoperit că, în sângele persoanelor cu restricții calorice, raportul dintre colesterolul „bun” și colesterolul „rău” a crescut, moleculele asociate cu formarea tumorii - numite factori de necroză tumorală (TNFs) - au fost reduse cu aproximativ 25% și nivelurile de rezistență la insulină.

În ciuda acestor rezultate, vor fi necesare dovezi ale unor studii ulterioare înainte ca cineva cu un IMC deja sănătos să fie sfătuit să-și reducă aportul caloric. Și oricine dorește să își schimbe dieta ar fi sfătuit să consulte în prealabil un profesionist medical.