Sfântul care a prevestit războiul din Crimeea! Rugăciunea care vă scapă de necazuri: „Orice vi s-ar întâmpla, veniți la mine ca și când aș fi viu”
Sfântul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Ortodoxiei, s-a născut în anul 1759 în orașul Kursk, Rusia. Viața sa exemplifică devotamentul față de Dumnezeu și trăirea în rugăciune neîncetată, fiind un model pentru credincioșii din întreaga lume ortodoxă.
Sfântul care a prevestit Războiul din Crimeea! Rugăciunea care vă scapă de necazuri
La doar 17 ani, tânărul Serafim a luat decizia de a se retrage la Lavra Pecerska din Kiev. Acolo, sub îndrumarea Părintelui Dositei din pustia Kitaev, a primit binecuvântarea de a merge la Mănăstirea Sarov, locul unde și-a dedicat restul vieții slujirii lui Dumnezeu. După nouă ani ca frate în această mănăstire, a fost hirotonit ierodiacon, iar în anul 1793, la vârsta de 35 de ani, a devenit ieromonah.
După 16 ani petrecuți în mănăstire, Sfântul Serafim s-a retras în pustie pentru a se dedica complet vieții de rugăciune. Obișnuia să se roage neîncetat, alternând între două pietre – una pe care se ruga noaptea și alta pe care priveghea ziua. Acest mod de viață auster a durat timp de o mie de zile și o mie de nopți, devenind o adevărată jertfă duhovnicească.
În anul 1810, Sfântul Serafim s-a întors în mănăstire grav bolnav, suferind de hidropizie, o afecțiune care cauzează retenția excesivă de apă în organism. O minune a schimbat cursul suferinței sale: Maica Domnului i-a apărut în chilia sa și, atingându-i trupul cu sceptrul său, l-a vindecat complet.
După vindecare, în anul 1825, Sfântul Serafim s-a reîntors la chilia sa din pădure. Aici, mii de pelerini din toată Rusia veneau pentru a primi binecuvântare, povață și mângâiere. Cu darul înainte-vederii, Sfântul Serafim răspundea nevoilor sufletești ale tuturor celor care apelau la el.
Dumnezeu i-a oferit Sfântului Serafim darul profeției, permițându-i să prevadă evenimente viitoare, atât pentru persoane individuale, cât și pentru națiunea sa. Printre aceste prorociri se numără Războiul Crimeii, perioade de foamete și cumplitele încercări care aveau să tulbure Biserica și poporul rus cu un secol mai târziu. Cu toate acestea, din smerenie, sfântul éși ascundea profețiile în spatele unor cuvinte tainice, astfel încât ele erau înțelease pe deplin doar după împăinirea lor.
Motovilov, un mare proprietar de pământ vindecat în mod miraculos de Sfântul Serafim și devenit cel mai devotat ucenic al său, l-a întrebat odată: „Care este scopul vieții creștine?”. Părintele Serafim i-a răspuns: „Dobândirea Sfântului Duh, pe care o realizăm prin faptele de sfințenie cerute de Biserică, în special prin rugăciune”.
Această întâlnire extraordinară a durat mult timp, iar la final, sfântul i-a cerut lui Motovilov să consemneze discuția în scris și să o transmită lumii. Manuscrisul a fost descoperit abia în anul 1903, în preajma canonizării Sfântului Serafim. De atunci, el s-a răspândit pe scară largă, devenind un testament plin de lumină și speranță. Acest testament reprezintă ultimul cuvânt al profetului de la Sarov pentru Rusia și întreaga Biserică, anticipând provocările vremurilor de pe urmă.
Sfântul Serafim de Sarov s-a înălțat la ceruri pe 2 ianuarie 1833. A fost găsit într-o poziție de rugăciune, în genunchi, cu mâinile încroșișate pe piept, în fața icoanei Maicii Domnului. Viața sa sfântă rămâne un exemplu de credință și dăruire.
Pe piatra sa de mormânt stă scris: „După ce nu voi mai fi printre cei vii, veniţi la mormântul meu: cu cât mai des, cu atât mai bine. Orice aţi avea pe suflet, orice vi s-ar întâmpla, veniţi la mine ca şi când aş fi viu şi, îngenunchind pe pământ, vărsaţi-vă tot amarul pe mormântul meu. Spuneţi-mi totul şi vă voi asculta. Aşa cum îmi vorbeaţi în viaţă, la fel să o faceţi şi acum. Pentru că eu trăiesc şi pururea voi fi”.
Sfântul Serafim de Sarov este cinstit ca unul dintre marii sfinți ai Ortodoxiei. Minunile și învățăturile sale inspiră generații de credincioși, fiind un exemplu de iubire nețărmurită față de Dumnezeu și de aproapele.
Rugăciune făcătoare de minuni către Sfântul Serafim de Sarov
„O, preasfinte Cuvioase și de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriți și neputincioși, împovărați cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor și mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate și ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să ținem cu tărie credința ortodoxă, cu sârguință să-I aducem lui Dumnezeu pocăință pentru păcatele noastre în evlavie creștinească, cu harul bine să sporim și să fim vrednici de ajutorul și mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credință și cu dragoste ne rugăm ție și nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum și în ceasul sfârșitului nostru ajută-ne și apără-ne cu rugăciunile tale de săgețile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moșteni fericirea lăcașurilor Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire și adună-ne la lumina cea neinserată a vieții veșnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim și să cântăm împreună cu toți Sfinții Numele cel vrednic de închinare, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.”
