Tinerii români, campioni la dependența de rețelele sociale. Vara, telefonul devine cel mai bun prieten
România are cel mai mare procent de adolescenți dependenți de rețelele sociale, anunță Organizația Mondială a Sănătății. Vara, în timpul vacanței, mulți adolescenți ajung să navigheze pe telefon mai mult decât oricând, iar statisticile arată că media zilnică de utilizare a ecranelor în această perioadă poate depăși 6 ore.
Rețelele sociale precum Instagram, TikTok sau YouTube devin principala sursă de distracție și socializare a tinerilor, dar și o capcană greu de evitat.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), România ocupă primul loc în Europa la procentul de tineri dependenți de aceste platforme. În medie, vara, se adună cel puțin 6 ore de stat cu ochii în ecranul telefonului într-o singură zi. Mai mult, 28% dintre copiii români între 11 și 15 ani, petrec chiar mai bine de 8 ore zilnic pe telefon:
„Vara aproape se dublează față de timpul pe care îl petrec într-o zi obișnuită când merg și la școală. La școală nu au acces la telefon cel puțin 50 de minute în timpul orelor, nu au voie să îl folosească. În vacanță nu mai au limitarea aceasta și telefonul este însoțitorul lor permanent”, a explicat Cristina Lupu, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, pentru Știrile Pro TV.
Dependența de rețelele sociale acționează ca un drog asupra creierului
Cercetările arată că acest tip de dependență digitală activează în creier aceleași zone ca și consumul de cocaină, transformând orele de scroll și vizionat video într-un obicei care poate afecta serios echilibrul tinerilor: „Multitasking-ul acesta media apelează la aceleași circuite cerebrale ca și consumul de cocaină”, a precizat Paul Olteanu, trainer focalizat pe neuroștiință, pentru sursa precizată.
Cum se manifestă dependența de rețelele sociale
Dependența de rețelele sociale se manifestă similar oricărei alte tulburări legate de consumul de substanțe, potrivit addictioncenter.com. Printre semnele specifice se numără:
1. Importanță excesivă acordată - preocuparea constantă, la nivel comportamental, cognitiv și emoțional, față de aceste platforme;
2. Toleranța - nevoia de a petrece din ce în ce mai mult timp online;
3. Simptomele de sevraj - stări fizice și emoționale neplăcute atunci când accesul este restricționat;
4. Conflicte interpersonale provocate de utilizarea excesivă și recăderea rapidă în vechile obiceiuri după o perioadă de abstinență.
