Unde se află meteorele României. Turiștii spun că au aceeași magie ca cele din Grecia
Toată lumea iubește meteorele din Grecia, dar puțin români ajung să viziteze meteorele României. Turiștii care poposesc în aceste locuri sunt fascinați și spun că mănăstirile monument istoric din România au o magie aparte. Hai să vedem care este cel mai izolat lăcaș de cult istoric, dar și unde se află locul unde și-au găsit sfârșitul 300 de călugări.
Vâlcea este județul cu cele mai multe mănăstiri monument istoric din România. O parte dintre el se află în zone extrem de greu accesibile.
Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al Mănăstirii Pătrunsa, din Parcul Național Buila-Vânturarița, aflată pe creste de munte, unde se poate ajunge doar pe picioare. Aceasta face parte din trioul de mănăstiri istorice: Iezer – Pahomie – Pătrunsa. Nu-i de mirare că atunci când se vorbește despre ele sunt comparate cu Meteorele, celebrele mănăstiri de pe stâncile din Grecia, scrie Adevărul.
Pe lista din județul Vâlcea mai putem include Arnota, Jgheaburi, Stânișoara, Bradu, dar și bisericile rupestre din Peștera Liliecilor. Toate acestea sunt lăcașuri de cult intrate în patrimoniul național, locuri de izolare monahală unde se ajunge cu greu, pe poteci sau drumuri forestiere.
Cel mai izolat lăcaș de cult istoric
Mănăstirea Pătrunsa, Meteora României din Masivul Buila, este cea mai izolată dintre mănăstirile seculare românești se află în Vâlcea. Potrivit legendei, aceasta este ridicată pe locul unde s-a născut viitorul Episcop Climent al Râmnicului, în secolul al XVIII-lea. Mama acestuia s-a refugiat aici, fugind din calea asupritorilor turci. Locul a fost în mai multe rânduri refugiu pentru cel care avea să devină Mitropolitul Ardealului – Bartolomeu Anania, conform sursei citate.
Acest lăcaș de cult este extrem de izolat. La Mănăstirea Pătrunsa se poate ajunge doar pe un trasee superbe de munte, pornind din localitățile de la baza munților care au dat numele celui mai mic parc național din România: Buila – Vânturarița.
Cel mai dificil dintre trasee pornește din comuna Bărbătești, iar cel mai ușor este cel care trece pe lângă mănăstirile Iezer şi Pahomie. Accesul auto este posibil până la poalele munților, din localitatea Bărbătești. Mai există un traseu care pornește de lângă mănăstirile Bistrița și Arnota, din comuna Costești.
Se poate ajunge în zonă fie de pe DN 67, drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu, fie de pe DN 64A, drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de stațiunea Băile Olănești.
Locul unde și-au găsit sfârșitul 300 de călugări
Schitul Iezer a dat al doilea sfânt al românilor, Sfântul Antonie, fiind ridicat pe locul unui străvechi lac de munte, de la care și-a luat denumirea.
„De patru secole încoace, legendele vorbesc despre Crucile Moșilor și spun povestea celor 300 de călugări uciși în vremea unei sărbători religioase, la Iezerul Vâlcii”, spune directorul Direcției Județene de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, pentru „Weekend Adevărul”.
Călugări au fost decapitați pentru că nu au vrut să spună unde a fost ascunsă o comoară. Dar originea acesteia este încă învăluită de mister.
Unii susțin că această comoară i-ar fi aparținut domnitorului Mircea Ciobanu, ctitor al lăcașului de cult, alții îl pomenesc pe Mihai Viteazul, și spun că ar fi adus aici întreaga visterie a țării, în drum spre Transilvania.
Legendă sau nu, povestea are și strop de adevăr, deoarece pe aceste locuri se găsesc și astăzi crucile cioplite în stâncă în memoria călugărilor uciși. Schitul Iezer este în apropiere de stațiunile Băile Olănești, fiind ascuns în pădurile Munților Căpățânii.
Trebuie precizat și faptul că din cele 24 de mănăstiri din Meteora - Grecia, astăzi doar șase mai sunt funcționale. În Vâlcea, am există opt astfel de lăcașuri de cult izolate, potrivit Adevărul.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
