Unde se află muntele în formă de piramidă din România. De aici s-au extras tone de aur

România găzduiește un loc legendar, plin de istorie și bogății naturale, unde se află un munte cu formă de piramidă care a fascinat generații de cercetători și turiști. Acest loc, cunoscut sub numele de Săcărâmb, este situat la poalele Dealului Calvaria Mare, un con vulcanic remarcabil ce a servit drept loc de extracție pentru zeci de tone de aur și metale rare, fiind supranumit „El Dorado” al României.

Munte cu formă de piramidă. Foto: arhiva.
Munte cu formă de piramidă. Foto: arhiva.

O istorie bogată a mineritului

Minele din Săcărâmb, care au început să fie exploatate în secolul al XVIII-lea, au avut o istorie strălucită, dar tumultuoasă. Acestea au fost renumite pentru aurul și argintul extras, dar și pentru varietatea de minerale valoroase găsite în adâncurile lor. Timp de secole, localitatea a fost o atracție pentru mineri din întreaga Europă, iar resursele extrase au jucat un rol semnificativ în economia regională.

Din păcate, exploatarea acestor mine a încetat definitiv în anii 2000, lăsând în urmă rămășițe ale unei epoci de aur. Ultimele galerii au fost închise, iar multe dintre clădirile miniere din jur au fost dezafectate, rămânând doar ruine care amintesc de vremurile apuse.

Un sat cu povești nespuse

Săcărâmbul este mai mult decât un simplu sat minier; este un loc plin de legende și mistere. Pădurile din jur ascund vechile intrări ale galeriilor de mină, iar natura a început să își recâștige teritoriul, transformându-l într-o destinație turistică atractivă. Deși mulți localnici și-au pierdut locurile de muncă în urma închiderii minelor, alții au găsit oportunități în turism, renovând casele vechi și deschizând pensiuni pentru vizitatori.

Maria, o vârstnică din sat, mărturisește despre dificultățile întâmpinate de localnici după închiderea minelor, subliniind totodată frumusețea locului și potențialul său turistic.

El Dorado de România

Zona Săcărâmb – Certej – Băița este recunoscută ca fiind parte din „patrulaterul de aur al Apusenilor”. În trecut, minerii au descoperit zăcăminte impresionante, inclusiv telur, un metal rar care are aplicații în diverse industrii, inclusiv în tehnologia nucleară. Istoria mineritului din această regiune este una fascinantă, cu peste 300 de ani de activitate și descoperiri extraordinare.

Pe lângă aur, zona Săcărâmbului găzduiește peste 100 de tipuri de minerale, dintre care unele sunt unice în lume. Acest lucru face ca locul să fie de interes nu doar pentru turiști, ci și pentru geologi și cercetători din întreaga lume.

Săcărâmbul nu este doar un loc de minerit, ci și un centru energetic recunoscut. Alexandru Tokar, președintele „Societății europene pentru tehnică radiantă și armonie spirituală”, afirmă că acest loc este special din punct de vedere energetic. Aici, vizitatorii pot experimenta o atmosferă unică, datorată conului vulcanic care se află în zonă.

Tokar susține că pădurea din Săcărâmb are un puternic impact energetic, iar experiențele de meditație au devenit populare printre cei care caută liniștea și reconectarea cu natura.

Muntele în formă de piramidă din Săcărâmb, cu istoria sa bogată în minerit aurifer și cu misterele sale energetice, reprezintă un loc fascinant de explorat. De la zeci de tone de aur extrase în trecut până la poveștile locuitorilor săi, această regiune este o adevărată comoară a României. 

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Richard și Alejandra Gere, GettyImages (2) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
chocolate saga1 jpeg
gaini jpg
esplanada rapa galbena jpg
cumparaturi supermarket alimente  shopping (2) jpeg
Ziua a doua a congresului PPE la Romexpo, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
branza branzeturi istock jpg
simion lasconi podcast micutzu jpg
diabet jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net