Vedeta din România care a murit la Revoluție. De ce a fost împușcat în cap un actor îndrăgit
Horia Căciulescu a avut un destin desprins dintr-un film. Se spune că a fost actorul care a jucat doar în comedii, dar se pare că sfârsitul său a fost unul tragic. În timpul Revoluţiei din 1989, pe 24 decembrie, a fost împuşcat în cap, în zona Palatului Telefoanelor, de câţiva soldaţi.
Născut pe 13 februarie 1922 în Belinț/Timiş, Horia Căciulescu a fost un actor de comedie care nu ar trebui uitat. A devenit unul dintre actorii de comedie de la Teatrul „Constantin Tănase” din București şi unul dintre cei mai îndrăgiţi comici difuzaţi de TVR în perioada comunistă.
Îndrăgitul actor a murit la Revoluție! „Am dat ordin să se tragă”
Partener de cuplete cu Puiu Călinescu, artistul a fost ucis pe 24 decembrie 1989, în București, în zilele Revoluției Române, de către niște militari care, culmea, îl recunoscuseră. Deși moare pe 24 decembrie 1989, decesul său este înregistrat, oficial, pe 27 decembrie, iar cei care l-au ucis sunt avansați, imediat, în grad. În declarația sa, dată ca martor, lt. maj. Emil Pană a explicat, privitor la moartea lui Căciulescu:
„Precizez că acesta nu a oprit la primul baraj aflat mai sus de noi, iar când a ajuns cu autoturismul în zona noastră, s-au efectuat somații de către militarii mei, care se aflau sub transportoare și care i-au cerut să oprească, dar actorul nu a înțeles somația, continuându-și drumul. Am dat ordin să se tragă, iar un soldat a tras în șofer, în zona capului.
După ce actorul a fost împușcat s-au efectuat somații de ieșire a celor două femei din autoturism, dar ele n-au coborât imediat. Abia după un timp s-a deschis o portieră, s-a coborât un picior, după care soldaţii au tras, o femeie s-a retras, s-a deschis şi cealaltă uşă, dar a doua femeie, fiind împuşcată în fund, s-a retras”, scria publicația „Cotidianul” despre moartea marelui actor, relatează Adevărul.ro.
Despre Horia Căciulescu
Horia Căciulescu a debutat în 1945, în spectacolul studenţesc „Gaudeamus igitur”. A interpretat numeroase roluri în piese şi scenete, mult apreciate de publicul vremii: „Fără mănuşi”, „Revista 58”, „Un băiat iubeşte o fată”, „Ocolul pământului în 30 de melodii”, „Cer cuvântul la diverse”, „Se caută o vedetă” etc, alături de nume mari ale Teatrului de Revistă: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Puiu Călinescu etc. De asemenea, jucat în spectacole de revistă şi varietăţi la Teatrul Savoy şi la Teatrul de Estradă, apoi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.
Din filmografia lui amintim: „...şi Ilie face sport” (regia Andrei Călăraşu, 1954); „Pe răspunderea mea” (regia Paul Călinescu, 1956); „O poveste obişnuită... o poveste ca în basme” (regia Ion Popescu-Gopo, 1959); „Telegrame” (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1959); „S-a furat o bombă” (regia Ion Popescu-Gopo, 1961); „Paşi spre lună” (regia Ion Popescu-Gopo, 1963); „Titanic vals” (regia Paul Călinescu, 1964); „Sentinţa” (regia Ferenc Kosa, 1970); „Mihai Viteazul” (regia Sergiu Nicolaescu, 1970); „Comedie fantastică” (regia Ion Popescu-Gopo, 1975); „Tufă de Veneţia” (regia Petre Bokor, 1976); „Toate pânzele sus” (regia Mircea Mureşan, serial TV, 1977).
