Apocalipsa după Brexit? Cine își dorește dizolvarea Uniunii Europene

Premierul Viktor Orban a generat controverse cu gestul său

Populația Marii Britanii a votat să iasă din Uniunea Europeana în cadrul unui referendum istoric care a lăsat Bruxelles-ul cu gura cascată.

Brexitul a demonstrat că euroscepticismul s-a transformat în „eurostilitate”, un sentiment care a acaparat blocul european și, în fața căruia, birocrații de la Bruxelles sunt lipsiți de soluții.

Pe 24 iunie 2016, Uniunea Europeană a alunecat pe o spirală al cărei capăt poate fi dezintegrarea. Blocul european se clatină iar fisurile au început să fie vizibile cu ochiul liber în câteva zone.

Italia

În Italia, furia populației se concentrează pe impactul pe care l-a avut asupra economiei trecerea la moneda euro. Italia, cea de-a treia economie a zonei euro, are o datorie publică raportată la PIB de 130%. Țara este mult prea importantă pentru a fi lăsată să se prăbușească dar mult prea mare pentru a putea fi salvată. Tradițional, Italia este un dezastru politic. A avut 63 de guverne diferite de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. Matteo Renzi, premierul Italiei, a oferit ceva stabilitate și s-a dovedit a fi credibil în măsurile reformiste adoptate până acum.

Renzi încearcă să simplifice procesul legislativ greoi al țării încercând să concentreze puterea în Camera Inferioară a Parlamentului și oferindu-i partidului câștigător, automat, un minim de 53 de locuri pentru a asigura stabilitatea guvernului. În octombrie, în Italia, va avea loc un referendum în care populația va vota dacă va dori sau nu implementarea acestor schimbări constituționale.

Mișcarea 5 Stele tinde să devină principala forță politică din Italia

Renzi este sub presiunea populiștilor de la Mișcarea de 5 Stele, partid ce își dorește ieșirea Italiei din Uniunea Europeană. Mesajul acestui partid și-a găsit foarte mulți destinatari. În ultimul weekend, Mișcarea 5 Stele a obținut o serie de victorii importante. Virginia Raggi a caștigat alegerile pentru funcția de primar al Romei cu 67%. Un alt oraș important pe care au pus mâna cei din Mișcarea 5 Stele este Torino, inima industrială a țării.

Renzi a anunțat că va demisiona dacă rezultatul referendumului pentru modificarea Constituției nu va fi favorabil. În acest moment, 28.6% din populația Italiei susține modificările, 27.2% se opune iar 44.2% sunt indeciși. Dacă astăzi s-ar ține alegeri parlamentare în Italia, atunci, populiștii de la 5Stele vor depăși la mustață partidul lui Renzi și s-ar impune în alegeri!

Scandinavia

Pentru alte state europene, sentimentul de „eurostilitate” izvorăște din actuala criză a imigranților.

Suedia, o țară cu o populație de 10 milioane de suflete, a acceptat cei mai mulți azilanți pe cap de locuitor. Nicio altă țară europeană nu a făcut atâtea concesii imigranților! Nu este accidental faptul că naționaliștii de la Partidul Democrat Suedez începe să joace un rol din ce în ce mai important pe scena politică. Formațiunea a fost fondată în anul 1988, dar a căpătat importanță abia în anul 2010, când a intrat în Parlament, pentru prima dată, obținând 5.7%. Partidul a continuat să crească iar în 2014 a obținut la alegerile parlamentare 13%. Astăzi, în sondaje, PDS este cotat la 17.3%, ajungând cel de-al treilea partid al Suediei.

Valul de refugiați a generat o adevărată isterie în politica daneză

Ultranaționaliștii „Adevărații Finlandezi” au scos, recent, capul la lumină iar, anul trecut, la alegerile parlamentare din Finlanda, au obținut 20%!

Partidul Popular al Danezilor a obținut, anul trecut, 21% la alegerile generale, dublându-și rezultatul obținut în urmă cu 8 ani. Mai important, a reușit să impună o agendă anti-imigranți formând un guvern minoritar împreună cu Liberalii. În Danemarca s-au implementat cele mai dure reguli în privința imigranților. Leguitorii danezi au trecut inclusiv un articol de lege prin care li se solicită celor care vor azil să își predea obiectele de valoare pentru a contribui la susținerea costurilor legate de relocare.

Estul Europei

Eurostilitatea s-a manifestat și în acest colț aproape uitat al Europei. Criza refugiaților s-a resimțit cel mai puternic în Balcani.

Cei din AfD au adoptat o rezoluție în interiorul partidului, hotărând că islamul nu este compatibil cu societatea germană

În Ungaria, premierul Viktor Orban, pentru a se asigura că nu va pierde frâiele puterii, a fost nevoit să adopte o agendă asemănătoare extremiștilor de la Jobbik care, dacă în 2006 înregistrau la alegerile parlamentare doar 2%, astăzi beneficiază de o susținere populară de 21%! Decizia lui Viktor Orban a luat toți laurii de ultranaționalist atunci când a decis să construiască un gard la granița cu Serbia și Bulgaria pentru a-i ține la distanță pe refugiații sirieni.

Germania

Pe măsură ce Ungaria se baricada, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, anunța că îi primește cu brațele deschise pe imigranți. Până astăzi, în Germania au sosit peste 1 milion de refugiați. Dacă Angela Merkel se lăuda cu o susținere populară de peste 70%, astăzi, 64% dintre germani consideră că Angela Merkel nu ar trebui să mai candideze la alegerile viitoare! Totuși, fără o alternativă clară, Merkel și cei din CDU sunt favoriți la câștigarea alegerilor.

Marine Le Pen și-a expus teoriile ultra-naționaliste inclusiv într-o vizită efectuată în România

În ultimii ani, însă, în Germania s-a evidențiat o nouă forță politică. Este vorba despre Alternativa pentru Germania (Alternative fur Deutschland - AfD), un partid de extremă dreapta, care a găsit sprijin popular folosind o retorică anti-islam. La alegerile parlamentare din 2013, AfD a obținut sub pragul electoral însă, astăzi, formațiunea politică este cotată la 10% - 12%. Dacă AfD își păstrează acest avantaj, atunci, anul viitor, va fi primul partid de extremă dreapta care va ajunge în Bundestag de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial!

Franța

Riscurile în Franța sunt mult mai imediate. Ultranaționaliștii și anti-europenii de la Frontul Național rămaseră la periferia politicii franceze. Marine Le Pen, fata lui Jean-Marie, a pivotat partidul de la retorica populistă de extremă dreapta spre un discurs mult mai consistent anti-imigranți, anti-islam și anti-Uniunea Europeană.

Partidul a crescut de la 0.1%, în 2007, la 3.7% în 2012 iar astăzi plutește în jurul a 20%! Marine Le Pen este unul dintre candidații la președenția Franței și se bucură, în sondaje, de sprijinul a 28% dintre alegători!

Marine Le Pen și-a expus teoriile ultra-naționaliste inclusiv într-o vizită efectuată în România

Ținând cont de faptul că, în Franța, alegerile prezidențiale se desfășoară în două tururi, foarte puțini analiști politici cred că Le Pen poate ajunge președinte. Însă, influența sa în politica franceză este într-o continuă ascensiune.

Bruxelles tremură pentru că Le Pen s-a botezat „Madame Frexit”, promițându-le alegătorilor francezi un referendum pe chestiunea rămânerii în Uniunea Europeană dacă va ajunge la putere. În acest  moment, 55% din populația Franței își doresc acest referendum și 41% visează la desprinderea țării de blocul european.