Efectul albedo și rolul norilor. De ce se încălzește planeta mai rapid decât au crezut specialiștii
Ultimul an a fost cel mai fierbinte din istorie, cu oceane supraîncălzite, ghețari care se topesc accelerat și fenomene meteo extreme ce provoacă dezastre. În spatele acestei creșteri rapide a temperaturii globale se află un puzzle complex, în care norii și efectul albedo joacă un rol critic.
Ce este efectul albedo?
Efectul albedo descrie capacitatea suprafețelor Pământului de a reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Zăpada, gheața și norii reflectă cea mai mare parte a radiației solare, reducând încălzirea planetei. Cu toate acestea, topirea ghețarilor și reducerea stratului de zăpadă diminuează acest efect, transformând suprafețele care odată reflectau lumina într-un „magnet” de căldură.
Începând cu anii 1970, albedo-ul planetei a scăzut considerabil, în principal din cauza topirii ghețarilor. Recent, însă, s-a constatat că un alt factor major contribuie la această reducere: norii de joasă altitudine.
Norii, bariera dintre soare și suprafața terestră
Un studiu publicat recent în revista Science dezvăluie că diminuarea norilor joși deasupra oceanelor a accelerat încălzirea globală. Norii funcționează ca o barieră naturală, reflectând o parte din radiația solară. Fără ei, Pământul absoarbe mai multă căldură.
Anul trecut, scăderea norilor de joasă altitudine a fost asociată cu un albedo global mai scăzut decât oricând. Zonele de ocean, cum ar fi Atlanticul de Nord, au reflectat mai puțină lumină solară, contribuind la încălzirea suplimentară a suprafeței terestre.
De ce dispar norii?
Potrivit cercetătorilor, există trei factori principali care explică acest fenomen:
Reducerea poluării aerosolare – Reglementările internaționale care limitează emisiile de sulf din transportul maritim au redus poluarea, dar aceasta avea un efect secundar de „albire” a norilor, reflectând mai multă lumină.
Variabilitatea naturală a climei – Schimbările în modelele oceanice contribuie la modificarea dinamicii norilor.
Încălzirea globală – Temperaturile crescute reduc formarea norilor în zonele joase, creând un cerc vicios: mai puțini nori duc la o absorbție mai mare de căldură, ceea ce determină dispariția și mai accentuată a norilor.
Dacă dispariția norilor joși continuă, consecințele ar putea fi dramatice. Modelele climatice ar putea subestima gradul de încălzire globală, iar schimbările anticipate ar putea avea loc mai rapid decât previziunile actuale.
Cercetătorii subliniază că norii sunt una dintre cele mai complexe variabile în modelele climatice. Fără o înțelegere mai bună a modului în care aceștia reacționează la creșterea temperaturilor, estimările privind viitorul climatic al planetei noastre rămân incerte.
Norii, aparent banali, sunt de fapt un element critic în reglarea temperaturii globale. Înțelegerea interacțiunii dintre efectul albedo, schimbările climatice și formarea norilor ar putea fi cheia pentru a anticipa și combate mai eficient efectele încălzirii globale.
