Alegeri prezidențiale în Franța. Cine este Marine Le Pen, candidata extremistă pe care Europa nu o vrea la cârma țării
Precum alegerile din Ungaria, mai ales în contextul războiului din Ucraina, și alegerile din Franța reprezintă, pentru o bună parte din europeni, un motiv de îngrijorare, din cauza declarațiilor anti-UE și anti-NATO pe care candidata de extremă-dreapta, Marine Le Pen, le-a făcut și le-a prezentat ca motto al campaniei ei electorale.
Partidele de extremă-dreapta câștigă din ce în ce mai mult capital politic în Uniunea Europeană, iar aceste creșteri au fost datorate și măsurilor anti-COVID ce au fost propuse și implementate la nivel european.
Chiar și așa, discursurile naționaliste, precum cele exemplificate de Viktor Orban, câștigător al alegerilor din Ungaria, câștigă din ce în ce mai mult capital politic. Conform unei statistici a Comisiei Europene, problema migranților din Ungaria este neglijabilă, reprezentând o creștere anuală de sub 1%. Totuși, Viktor Orban a reușit să câștige capital politic prin intermediul acestor discursuri.
Citește și Zelenski, mesaj dur pentru premierul Viktor Orban. Ce i-a transmis la summitul de la Bruxelles
Cât despre Marine Le Pen, aceasta a adoptat o politică asemănătoare lui Orban, sugerând retragerea Franței, un important motor economic, din Uniunea Europeană, mimând evenimentul Brexit, chiar dacă datele indică că Regatul Unit s-a lovit de o puternică criză de forță de muncă în urma retragerii din UE.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța
La începutul războiului din Ucraina, președintele Emmanuel Macron a crescut puternic în sondajele electorale, fiind cel mai vizibil negociator care s-a angajat în convorbiri cu președintele Vladimir Putin și, inițial, părea că obține concesii.
Chiar și așa, după cele 20 de ore pe care Emmanuel Macron le-a petrecut alături de Vladimir Putin la telefon, s-a dovedit că această mișcare a făcut ca reacția europeană să fie încetinită mult, iar valul de solidaritate pentru Ucraina a fost înlocuit cu o îngrijorare economică națională, speculată de către candidații de extremă dreapta.
Turul al doilea din Franța va avea loc pe data de 24 aprilie, în care actualul președinte Emmanuel Macron se va lupta cu candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen. În urma voturilor din primul tur, Macron a obținut 28% din voturi, iar Le Pen 23%.
Rezultatul alegerilor din primul tur s-a lăsat cu lacrimi în multe zone ale Franței, unde candidatul de pe locul al treilea, Jean-Luc Mélenchon, de extremă-stânga, cu 22% din voturi, a declarat public, la afișarea rezultatelor, că „Franța devine o țară de fasciști. Nu-i dați o voce doamnei Le Pen!”.
Cine este Marine Le Pen, candidată din partea partidului Frontul Național
Marine Le Pen este o avocată și o politiciană din partea partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională.
Începând cu anul 2004, aceasta a activat ca europarlamentar din partea Franței, iar începând cu anul 2011, aceasta a câștigat conducerea partidului, dându-l afară pe tatăl ei, Jean-Marie Le Pen.
Aceasta se află la a doua cursă pentru câștigarea locului de conducere din Franța, aflându-se, ca în anii trecuți, în competiție directă cu actualul președinte Emmanuel Macron. Coperta revistei Liberation îi prezintă pe cei doi candidați, cu titlul „de data asta, chiar e nasol”.
Marine Le Pen s-a remarcat în cadrul politicii franceze prin utilizarea mesajelor eurosceptice și care vizau, în mod direct, ieșirea Franței din Uniunea Europeană și NATO.
Declarații controversate: Marine Le Pen, despre NATO
Marine Le Pen se află în cercul celor mai controversate declarații cu privire la NATO, UE și Rusia pe care un politician francez contemporan le putea da.
Potrivit unui interviu de la televiziunea franceză BFMTV, Le Pen considera că anexarea din 2014 a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă este legitimă și trebuie recunoscută.
În contextul războiului din Ucraina, în cadrul emisiunii politice Elysee 2022, candidata de extremă-dreapta a declarat că Vladimir Putin ar putea deveni un nou aliat al Franței, făcând o afirmație cu privire la evenimentele istorice în care cele două țări au fost implicate în cadrul celor două războaie mondiale din secolul trecut.
În cadrul unui articol publicat de Les Echos, programul politic al lui Marine Le Pen dorește ieșirea Franței din alianța defensivă NATO, reprezentând o mișcare ce a fost realizată și de către generalul de Gaulle, în 1966.
În timp ce Le Pen milita pentru ridicarea sancțiunilor asupra Rusiei, partidul acesteia a fost finanțat prin intermediul unor bănci rusești. Aproximativ 9.4 milioane de euro au fost trimiși partidului Frontului Național în timpul campaniei electorale.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța
Primul tur al alegerilor din Franța a plasat-o pe Marine Le Pen pe locul al doilea, aflându-se la doar câteva procente de Emmanuel Macron.
Citește și Alegeri prezidențiale în Franța. Macron și Le Pen, în turul 2, ca în 2017
Pe locul al treilea se află candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon, care a reușit să strângă aproximativ 20% din voturile totale.
Următorul candidat aflat în topul alegerilor este Éric Zemmour, care a reușit să strângă doar 7%. Acesta și-a declarat vehement susținerea pentru Marine Le Pen în turul al doilea. Zemmour a avut un poster de campanie „interesant”, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care consta în litera „Z”, folosită și de propaganda de la Moscova pentru susținerea războiului.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro
