Povestea Kajei Kallas, noua „Doamnă de Fier” a Europei, femeia care-l sfidează pe Vladimir Putin
Kaja Kallas (45 de ani), premierul Estoniei, a devenit, în ultima vreme, unul dintre cei mai ofensivi lideri europeni care se luptă pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina.
Modul agresiv și vocal în care critică Moscova și conflictul din Ucraina, față de alte țări europene care sunt mult mai ezitante, a atras ura Kremlinului și a ajutat-o să capete porecla de noua „Doamnă de Fier” a Europei, un nume asociat cândva cu fostul prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher.
„Nu știu cum să răspund la asta”, a spus Kallas râzând după ce a fost întrebată ce părere are despre noua ei poreclă. „Bănuiesc că arată faptul că am fost foarte fermă în legătură cu problemele despre care vorbesc”, a continuat Kallas.
„Și cred că este adresată ca un compliment. Deși, poate că în unele țări, nu este. Cred că ilustrează faptul că acum suntem auziți. Și cred că este o recunoaștere pentru noi, ca Estonia. Este bine că suntem recunoscuți.”
Estonia, una dintre primele țări care au sărit în ajutorul Ucrainei
Guvernul Estoniei a fost, acum un an, unul dintre primele care s-au oferit să dea Ucrainei ajutor militar în timp ce trupele ruse se pregăteau să invadeze țara vecină. Acum, noul guvern al lui Kallas a alocat 3% din PIB pentru apărare și îi îndeamnă pe toți aliații NATO să facă la fel, scrie newsweek.
În prezent, Executivul condus de Kallas a alocat a alocat 3% din PIB pentru apărare și îi îndeamnă pe toți aliații NATO să facă la fel. Estonia, care a fost descrisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, drept „una dintre cele mai ostile state față de Rusia”, a fost intransigentă și în privința sancțiunilor și a izolării politice a Moscovei.
Mai mult, Kallas susține cu vârf și îndesat aderarea Ucrainei la UE și NATO și propunerea Kievului ca Putin și acoliții săi să fie judecați pentru crime de război.
O familie cu tradiție în politică
Faptul că premierul Kaja Kallas s-a apucat de politică nu este o coincidență. Străbunicul ei a fost un personaj important în procesul de fondare al primei Republici Estone din 1918 și primul care a ocupat funcția de șef al poliției secrete.
După încheierea războiului, mama, bunica și străbunica premierului Estoniei au fost deportate în Siberia de autoritățile sovietice în valurile de epurare. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost unul dintre primii premieri ai Estoniei independente apărute după destrămarea Uniunii Sovietice.
Premierul Kallas a crescut până în adolescență sub ocupația Rusiei. Pentru acest popor european imperialismul rusesc face încă parte din istoria recentă.
„O lecție a acestui război este că ar fi trebuit să îi ascultăm pe cei care îl știu pe Putin”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna septembrie.
„Ar fi trebuit să ascultăm vocile din interiorul uniunii noastre - în Polonia, în țările baltice și în toată Europa Centrală și de Est.” „Suntem ascultați mai mult”, a spus și Kallas.
„Sunt fericită în privința asta.” „Am încercat metoda voastră. Poate că ar trebui să ne ascultați pe noi acum” „Anul următor se vor împlini 20 de ani de când am făcut parte din Uniunea Europeană și NATO. Și, până acum, noi am fost cei care ascultam. Dar 20 de ani este o perioadă destul de lungă. Așa că, poate că a venit timpul să mergem mai departe”, a spus Kallas.
„Și chiar am impresia că suntem ascultați, dar aud uneori și că: 'ok, ar fi trebuit să vă ascultăm atunci, dar noi știm mai bine pentru că noi suntem adulții din cameră'. Și atunci eu mereu spun: 'Am încercat metoda voastră. Poate că ar trebui să ne ascultați pe noi acum.”
Kallas conduce acum un guvern de coaliție cu sprijinul partidului de centru Estonia 200 și a Partidului Social Democrat. Al treilea cabinet al lui Kallas va menține și întări politica externă proucraineană și antirusă.
„Nu ne vom întoarce la relații normale cu Rusia”
Totuși, mandatul lui Kalas nu este lipsit de probleme. Parlamentul a ajuns într-un impas cu privire la propunerile de a reduce beneficiile pentru familii și de a crește taxele - măsuri despre care guvernul spune că sunt necesare pentru a finanța înarmarea. „Suntem în aceste vremuri dificile când trebuie să luăm decizii foarte dificile”, a spus Kallas.
„Când toată lumea a promis să crească cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB, asta necesită fonduri adiționale. Nu vin dintr-o țară străină, vin din buzunarele contribuabililor noștri”.
Dacă coaliția lui Kallas va supraviețui turbulențelor resimțite în acest moment în parlament, premierul și oficialii ei de top și-au exprimat clar intenția de a susține adoptarea unei strategii cât mai dure de către UE și NATO față de Rusia.
„Rusia este un stat paria care trebuie să fie izolat. Nu rămâne loc pentru a cocheta cu ideea de a ne întoarce la relații normale cu Rusia. Presiunea comună împotriva Rusiei trebuie să crească, nu să descrească”, a declarat Kallas la Summitul pentru Democrație de la Copenhaga de săptămâna trecută.
„Războiul se va încheia atunci când Rusia realizează că a fost o greșeală, la fel cum au făcut cu războiul din Afganistan”, a spus Kallas.
„Ei nu pot câștiga. Când vor realiza că nu pot câștiga războiul, se vor opri. De aceea este foarte important să sprijinim Ucraina, spunând că suntem pregătiți să continuăm cât timp o veți face voi, sprijinim Ucraina atât cât va fi nevoie.”
„Celălalt lucru pe care îl cer este să ne trezim la noua realitate”, a mai spus Kallas despre confruntarea cu Moscova. „Poate că unii cred că ea se va încheia... nu cred asta.”
