Topul țărilor cu cele mai bune pensii din lume în 2026. Cine ocupă primul loc și unde se află marile economii europene

Topul țărilor cu cele mai bune pensii din lume în 2026. Cine ocupă primul loc și unde se află marile economii europene

Olanda conduce clasamentul mondial al sistemelor de pensii în 2026, urmată de Danemarca și Islanda, potrivit unui raport internațional care analizează performanța a 55 de țări. Studiul evaluează atât nivelul beneficiilor oferite pensionarilor, cât și capacitatea sistemelor de a-și menține stabilitatea financiară pe termen lung.

Topul țărilor cu cele mai bune pensii din lume în 2026.
Topul țărilor cu cele mai bune pensii din lume în 2026. Foto: arhiva

Care este țara cu cel mai bun sistem de pensii din lume

Olanda ocupă prima poziție în clasamentul Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026, cu un scor de 85,8 puncte dintr-un total de 100. Rezultatul plasează sistemul olandez în categoria celor mai performante din lume, datorită echilibrului dintre veniturile oferite la pensionare, sustenabilitatea financiară și mecanismele de administrare și protecție a participanților.

Pe locul al doilea se află Danemarca, cu 84,1 puncte, urmată îndeaproape de Islanda, care a obținut 84 de puncte. Singapore și Israel completează primele cinci poziții, cu 82, respectiv 81,9 puncte.

Australia ocupă locul al șaselea, cu 80,6 puncte, reușind să intre pentru prima dată în categoria sistemelor de pensii evaluate cu calificativul maxim A.

În total, doar șase dintre cele 55 de sisteme analizate au primit această distincție, ceea ce evidențiază diferențele semnificative dintre țări în privința modului în care pregătesc financiar perioada de după încheierea activității profesionale.

Clasamentul țărilor cu cele mai bune sisteme de pensii în 2026

Raportul internațional arată că statele nordice și unele economii din afara Europei continuă să obțină rezultate ridicate în ceea ce privește organizarea sistemelor de pensii.

Printre țările cu cele mai bune scoruri se numără:

  • Olanda – 85,8 puncte;
  • Danemarca – 84,1 puncte;
  • Islanda – 84 de puncte;
  • Singapore – 82 de puncte;
  • Israel – 81,9 puncte;
  • Australia – 80,6 puncte;
  • Suedia – 78,8 puncte;
  • Finlanda – 77,6 puncte;
  • Norvegia – 77 de puncte;
  • Elveția – 73,6 puncte.

Rezultatele arată că performanța unui sistem de pensii depinde de mai mulți factori, inclusiv de nivelul veniturilor disponibile la pensionare, de modul de finanțare și de capacitatea instituțiilor de a proteja economiile acumulate de participanți.

Cum se situează Germania, Franța și Marea Britanie

Deși au economii dezvoltate și sisteme sociale consolidate, mai multe state europene importante se află în zona de mijloc a clasamentului.

Marea Britanie a obținut 71,6 puncte, în timp ce Franța a înregistrat 70,3 puncte. Germania se situează mai jos, cu 67,9 puncte, iar Spania a acumulat 63,3 puncte.

În alte state europene, scorurile sunt și mai reduse. Polonia a obținut 58,4 puncte, Italia 57,4 puncte, iar Austria 56,9 puncte.

Nici Statele Unite nu se află printre liderii clasamentului, sistemul american înregistrând 61,6 puncte.

Aceste diferențe reflectă faptul că dimensiunea economiei sau nivelul general de dezvoltare al unei țări nu garantează automat un sistem de pensii performant. Contează inclusiv modul în care sunt distribuite beneficiile, sursele de finanțare și măsurile adoptate pentru a face față schimbărilor demografice.

Unde se oferă cele mai generoase pensii și care sunt sistemele cele mai sustenabile

Clasamentul evidențiază și diferențe importante între obiectivele urmărite de fiecare sistem național.

Potrivit raportului, Kuweitul oferă cele mai generoase pensii, în timp ce Danemarca se remarcă prin sustenabilitatea sistemului său. Finlanda a obținut cel mai bun rezultat la capitolul integritate, care vizează guvernanța, administrarea fondurilor și protejarea persoanelor care contribuie la sistem.

Aceste rezultate arată că nivelul beneficiilor reprezintă doar o parte a evaluării. Un sistem poate oferi pensii consistente în prezent, însă performanța sa pe termen lung depinde și de resursele disponibile pentru plata acestora în viitor.

Ce țări se află la coada clasamentului mondial

La polul opus, Argentina ocupă ultima poziție, cu 43,7 puncte. În apropierea finalului clasamentului se află Turcia, cu 46,6 puncte, India, cu 46,8 puncte, Filipine, cu 49,2 puncte, și Africa de Sud, cu 50,4 puncte.

Diferențele dintre primele și ultimele poziții evidențiază provocările cu care se confruntă numeroase state în asigurarea unor venituri adecvate la pensionare și în menținerea echilibrului financiar al sistemelor publice și private.

Ediția din 2026 a indicelui analizează 55 de sisteme de pensii, care acoperă aproximativ 66% din populația lumii. Republica Dominicană, Kenya și Qatar au fost incluse pentru prima dată în evaluare. România nu figurează printre țările analizate în această ediție.

Cum sunt evaluate sistemele de pensii la nivel internațional

Marsh CFA Institute Global Pension Index folosește trei criterii principale pentru a calcula scorul fiecărei țări.

Adecvarea pensiilor reprezintă 40% din nota finală și măsoară în ce măsură veniturile obținute după retragerea din activitate pot susține un nivel de trai decent. Evaluarea ia în considerare beneficiile oferite și modul în care acestea răspund nevoilor pensionarilor.

Sustenabilitatea financiară are o pondere de 35% și urmărește capacitatea sistemului de a-și îndeplini obligațiile pe termen lung. Printre factorii relevanți se numără evoluția demografică, finanțarea și resursele disponibile pentru plata viitoare a pensiilor.

Integritatea sistemului contribuie cu 25% la scorul total și analizează aspecte precum guvernanța, reglementarea, administrarea fondurilor și protecția persoanelor care contribuie la sistem.

Prin combinarea acestor trei componente, indicele oferă o imagine de ansamblu asupra punctelor forte și a vulnerabilităților sistemelor de pensii din diferite țări.

Îmbătrânirea populației, una dintre cele mai mari provocări pentru pensii

Una dintre principalele probleme evidențiate de raport este îmbătrânirea populației. Creșterea speranței de viață, asociată cu intrarea pe piața muncii a unor generații mai puțin numeroase, pune presiune asupra mecanismelor tradiționale de finanțare a pensiilor.

În acest context, autorii studiului atrag atenția asupra necesității adaptării sistemelor la realitățile demografice actuale. Vârstele de pensionare stabilite în trecut trebuie analizate în raport cu durata mai mare a vieții și cu schimbările de pe piața muncii.

Printre direcțiile propuse se numără stabilirea unor obiective clare pentru sistemele de pensii, asigurarea din timp a resurselor necesare pentru obligațiile viitoare și dezvoltarea unor opțiuni mai flexibile privind vârsta de pensionare și produsele de economisire.

În concluzie, clasamentul din 2026 arată că un sistem de pensii performant trebuie să găsească un echilibru între veniturile oferite pensionarilor de astăzi și capacitatea de a susține financiar generațiile viitoare. Olanda conduce în evaluarea generală, însă rezultatele fiecărei țări depind de modul în care sunt gestionate atât nevoile actuale ale populației, cât și provocările demografice pe termen lung.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image png
carne congelata istock jpg
casa sat pexels jpg
fructe congelate istock jpg
Vacanta concediu familie FOTO Shutterstock jpg
cosmin selesi instagram jpg
Afl â care sunt principalii pomi fructiferi care nu trebuie s â +¢i lipseasc â din gr âdin â min jpg
nuci alune istock jpg
image
image