13 categorii de persoane care au prioritate la testarea pentru Covid-19. Ce înseamnă ”contact direct”
Institutul de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus şi recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19. Iată cele 13 categorii de persoane se testează cu prioritate.
Printre persoanele care au prioritate la testare se numără persoanele simptomatice, contacţii direcţi simptomatici, gravidele aflate în izolare, pacienţii care necesită transplant şi pacienţii oncologici înainte de internarea în spital sau procedurile de radioterapie. Dacă pacienţii oncologici sunt copii care se internează cu un părinte şi acesta este testat.
Ce înseamnă un caz suspect de Covid-19
Conform Institutului de Sănătate Publică, este considerat caz suspect orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie - scurtarea respirației)
SAU
Orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie cu sau fără pleurezie
SAU
Orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte).
Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.
Definiţiile pentru Covid-19 comunitar sau asociat asistenței medicale
Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:
numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidențial de ședere prelungită (ziua 1);
argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).
Caz confirmat
O persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.
Cum este definit ”contactul direct”
- Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu Covid-19;
- Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de Covid-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
- Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de Covid-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
- Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de Covid-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
- Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de Covid-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
- Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu Covid-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu Covid-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
Deces la pacient confirmat cu Covid-19
Decesul cu Covid-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu Covid-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu Covid-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc.) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu Covid-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi Covid-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a Covid-19.
Covid-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care Covid-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.
”De asemenea, menţionăm că, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus Covid-19, a Listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a Listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, cazurile confirmate Covid soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de Covid. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia", se arată în document.
Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.
Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în acelaşi mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcţia de sănătate publică de apartenenţă a cazului şi INSP şi se vorlua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.
În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecţiei, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.
Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenenţă a cazului.
Citește și:
LIVE CORONAVIRUS ROMÂNIA: 779 de cazuri noi și 29 de decese, în ultimele 24 de ore
Peste 97.000 de copii testați pozitiv pentru Covid-19 în SUA, în numai două săptămâni
