26 de ani de la Revoluție și mii de crime neelucidate
În urmă cu 26 de ani, în București izbucnea Revoluția care a dus la căderea regimului comunist. După o noapte de foc, Ceușeascu fugea, puterea rămânând scurtă vreme în mâinile poporului din stradă. Ce a urmat nu a fost elucidat nici până astăzi, vinovați de sute de crime rămânând nepedepsiți.
Manifestațiile începute la Timișoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés, însoțite de o reprimare sângeroasă, dar și de declararea orașului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, și-au găsit ecoul la București în 21 decembrie.
Ceaușescu, întors din Iran
Într-un discurs televizat, Ceaușescu, întors din Iran în 20 decembrie 1989, îi etichetează pe cei de la Timișoara drept dușmani ai revoluției socialiste.
Pentru a doua zi, convoacă o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populației față de conducerea de partid și de stat, în fața Comitetului Central.
De la balconul CC, în vremea prânzului, Ceaușescu se adresează mulțimii evocând realizările revoluției socialiste și ale "societății socialiste multilateral dezvoltate" din România, însă reacția mulțimii nu este cea așteptată.
Este aplaudat doar în primele rânduri.
”Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!"
La un moment dat se aude o explozie, despre care se știe acum că a fost provocată de un grup de timișoreni veniți la București, și mulțimea începe să se agite.
"Alo! Alo! Alo! Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!", încearcă Ceaușescu să îi potolească pe oamenii care începuseră să se împrăștie, aruncând pe jos steagurile și pancartele cu lozinci.
Încep în schimb să se audă alte lozinci, precum: "Jos dictatorul!”, "Moarte criminalului!”, Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, "Jos Ceauşescu!“, "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“.
TVR întrerupe transmisia
Imaginea lui Ceauşescu din acel moment - cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea.
Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române.
După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Înainte de a se retrage în sediul CC, Ceaușescu promite creșterea salariilor cu 100 de lei.
Baricada de la Universitate
Între timp, participanții la adunare se regrupaseră la Universitate. La Intercontinental a fost improvizată o baricadă din mese şi scaune.
Tot mai mulți oameni ies în stradă ocupând tot centrul Capitalei, din Piața Rosetti până în Piața Mihail Kogălniceanu și de la Romană până la Unirii.
Apar și steagurile naționale cu stema comunistă tăiată și începe să se cânte "Deșteaptă-te române", interzis în timpul regimului comunist.
Ceaușescu cere mobilizarea tuturor forțelor armate pentru lichidarea manifestației.
Începe măcelul
Spre seară începe represiunea, coordonată de ministrul Apărării Naționale Vasile Milea, care va dura până a doua zi. Sunt detașați soldați, tancuri, TAB-uri, ofițeri ai Unității Speciale de Lupta Antiteroristă (USLA) și ofițeri de Securitate îmbrăcați în haine civile.
Se trăgea asupra mulțimii de pe clădiri, străzi laterale și din tancuri. Au fost oameni împușcați, înjunghiați, striviți de vehiculele armatei.
Alții erau bătuți și reținuți de milițieni, fiind duși la Jilava. Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopții.
Măcelul a continuat până la 3.00 dimineața, când nu mai era nimeni pe stradă. Caldarâmul a fost spălat de sânge de mașinile pompierilor și Salubrității.
În acea noapte au fost omorâți 49 de oameni, aproximativ 500 răniți și peste 1.000 reținuți și duși la Jilava.
22 decembrie - Victoria Revoluției și reluarea măcelului
Vestea celor petrecute în timpul nopții în centrul Bucureștiului ajunge la primele ore ale dimineții la muncitorii de pe marile platforme industriale din jurul orașului, spre care s-au îndreptat supraviețuitorii măcelului.
La ora 7.00 dimineața, zeci de mii de muncitori din Militari, Pipera, de la Uzinele "23 August" şi Republica se îndreptau spre centrul orașului, purtând steaguri fără stemă.
Barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatului s-au dovedit inutile.
Două ore mai târziu, Piaţa Universităţii era plină de demonstranţi, cu care începuseră să fraternizeze și forțele armate.
Vasile Milea se sinucide
În jurul orei 9.30, Vasile Milea s-a sinucis, fiind numit ministru al apărării Victor Stănculescu.
S-a instituit starea de necesitate în întreaga ţară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane.
La acea oră, în centrul Bucureştiului se aflau peste 100.000 de oameni.
În jurul orei 11.30, Ceaușescu a luat o portavoce și a încercat să se adreseze mulțumii de la balconul Comitetului Central, dar a fost întâmpinat cu un val de dezaprobare și furie.
Din elicoptere erau împărțite manifeste în care li se spunea oamenilor că este o diversiune și li se cerea să nu se lase manipulați și să meargă acasă.
Soții Ceaușescu se refugiază pe acoperiș
Manifestanţii care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul.
Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluţiei.
TVR își reia emisa
În jurul orei 12.50, Televiziunea Română își reia emisia.
Mircea Dinescu și Ion Caramitru apar în fruntea unui grup de revoluționari, anunțând fuga dictatorului.
În majoritatea localităților din România se declanșează atunci manifestații spontane de protest față de regimul ceaușist și de solidarizare cu revoluția.
Apare în scenă Ion Iliescu
După ora 14.00, sosește la Televiziune și Ion Iliescu.
Petre Roman citește de pe balconul CC al PCR Declarația în trei puncte a Frontului Unității Poporului, care este citită în jurul orei 15.00 și la Televiziune.
În jurul lui Iliescu se formează un grup care se deplasează la sediul CC, unde sunt rostite discursuri.
Se întorc apoi la Televiziune, iar în jurul orei 23.00 este anunțată constituirea Consiliului Frontului Salvării Naționale, ca noul organ al Puterii.
Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "terorişti".
Iliescu le cere oamenilor să se întoarcă în stradă. Se trage!
Populația și armata sunt chemate să apere cuceririle revoluției.
Ion Iliescu personal, prin televiziune și radio, a făcut apel la populație să iasă din nou pe străzi pentru reușita revoluției.
Este din nou deschis focul asupra mulțimii și sunt atacate Piața Universității, Piața Platului, Televiziunea, Radioul, sediile companiei de telefoane, Casa Scânteii, oficii poștale aeroporturile Otopeni și Băneasa, spitale și Ministerul Apărării.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie, jurnalistul francez Jean-Louis Calderon moare călcat de un tanc în Piața Palatului.
Se transmit informații contradictorii
Sunt transmise informații neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală. Astfel, la Aeroportul Otopeni sunt trimise întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacați și deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.
Pierderile de vieți omenești pe fondul dezinformărilor alimentate de mesaje difuzate oficial și zvonuri privind așa-zisele acțiuni ale teroriștilor continuă și în următoarele două zile.
S-au distribuit arme multor civili pentru a acționa în colaborare cu forțele armate.
Grupuri de soldați și civili trăgeau haotic oricând se auzea un foc de armă răzleț, dar și la orice mișcare suspectă, precum deschiderea unei ferestre sau chiar mișcarea unei perdele.
Execuția dictatorilor
Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae și Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.
Statisticile morților
Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soților Ceaușescu s-au înregistrat în București 49 de morți și 599 de răniți, ulterior au fost omorâți 515 oameni și răniți alți 1.162.
În țară au fost 1.104 morți și 3.321 răniți, dintre care pe 22 decembrie la amiază erau 126 morți și 1.107 răniți.
Revoluția,clasată
Dosarul Revoluției, clasat după 26 de ani a rămas fără răspuns la întrebarea "Cine-a tras în noi după 22?"
În 14 octombrie, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.
Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive, au precizat pentru Mediafax, la începutul lunii decembrie, reprezentanţi ai PICCJ.
