40 de ani de la ieșirea pe traseu a primului tren de metrou în București. Care au fost primele stații
Astăzi se împlinesc 40 de când primul tronson al metroului bucureștean era dat în exploatare pe distanța Semănătoarea – Timpuri Noi. Din Depoul Ciurel a mers până în stația Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului.
”Magistrala I avea o lungime de 8,1 Km cu șase stații pe care se circula: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi. Totul a fost gata în patru ani”, povestește prima femeie director al metroului bucureștean, Mariana Miclăuș. În februarie 1975 se înființează Intreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al întregii rețele de transport subteran. Șantierul propriu-zis începe pe 20 septembrie același an. Până la data de 19 decembrie 1979, cand s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, acesta a funcționat cu călători fiind singurul metrou din lume care în perioada de probe a funcționat cu călători.
În decembrie 1984 se dă in exploatare portiunea dintre Semănătoarea și Crângași. Cu aceasta ocazie se face legătura între cartierul Giulești – centrul Bucureștiului – Platforma industriala 23 August – Platforma industriala Militari (Industriilor).În ianuarie 1986 se dă în exploatare primul tronson din magistrala II, compus din 8 stații: Piața Unirii II, Tineretului, Pieptănari ("Eroii Revolutie"), Ctin. Brâncoveanu, Pta. Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB ("Dimitrie Leonida") și depoul IMGB("Berceni").
În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piata Unirii II – Pipera) din magistrala II [harta] compus din șase stații: Universitate, Pta. Romana, Pta. Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera. Două luni mai târziu mai este finalizată încă o stație și anume Gara de Nord.
În luna august 1989 este gata magistrala III, care face legătura între stația Gara de Nord și stația Dristor 2 având șase stații: P-ta. Victoriei I, Ștefan Cel Mare, Obor, P-ta. Iancului, P-ta. Muncii, Dristor 2. În 1990 are loc o premieră la metroul bucureștean: se schimbă numele a doua statii. Astfel, Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigoresc iar Pieptănari devine Eroii Revoluției. Un an mai târziu în mai, se inaugurează stația Antilopa și segmentul dintre Republica si Antilopa.
Metroul după Revoluție
La sfârșitul lui 1992 se dă în exploatare stația Basarab 1. Aceasta conține și statia Basarab 2, care deservește Magistrala IV. Practic, sunt peroane comune dar linii diferite pentur magistralele II și IV.Dupa Revoluție, având în vedere că distanța dintre stațiile Armata Poporului ("Lujerului") și statia Păcii era prea mare, de circa 2,5 Km se ia hotărârea ca la P-ta. Gorjului să se construiască o nouă stație. Lucrarile s-au desfășurat sub trafic așa că s-a hotarat ca statia să se construiasca și să se dea în exploatare împărțită în jumătate. Așa că a fost dată în exploatare în două etape, în 1994 si 1998. Prima a fost introdusă în trafic jumătatea de stație care desemna direcția de mers dinspre Armata Poporului ("Lujerului") spre Păcii, iar în 1998 a fost deschisă pentru călători cealaltă jumătate de stație.
Pe data de 1 martie 2000 este inaugurată magistrala IV de metrou având patru statii: Gara de Nord II, Basarab II, Grivita, 1 Mai. Pe 19 noiembrie 2008, se dă în exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu și Linia de Centura cu stațiile: Nicolae Grigorescu II, 1 Decembrie 1818, Policolor (actuala "Nicolae Teclu"), Linia de Centura (actuala "Anghel Saligny"). Pe 1 iulie 2011 se dă în exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV, dintre Jiului și Parc Bazilescu, cu stațiile: Jiului, Parc Bazilescu
Citiți și
În ce hal arată staţiile de metrou!
Care sunt cele mai mari probleme de la metrou în acest moment
