„Această lege e ca pătrunjelul în ciorbă.” Imnul național urmează să fie tipărit pe bilete la evenimente. Decizia ar putea aduce prețuri mai mari
O nouă lege, promulgată de președintele Klaus Iohannis, impune organizatorilor de evenimente să includă Imnul Național al României pe biletele și legitimațiile de acces, pentru a asigura că toți participanții îl intonează corect.
Legea specifică că Imnul Național va fi tipărit pe aceste documente, tichete sau invitații, sau va fi proiectat pe ecrane în locațiile unde tipărirea nu este posibilă.
Scopul acestei legi este de a facilita învățarea versurilor imnului de către cetățenii români, pentru a întări simbolistica națională și sentimentul de apartenență la țară.
Inițiatorii proiectului normativ spun că o astfel de prevedere era necesară „având în vedere faptul că realitatea cotidiană a demonstrat că interpretarea vocală a imnului ridică anumite dificultăți generate de necunoașterea ori cunoașterea incompletă, trunchiată sau aproximativă a textului imnului național de către participanții la acele evenimente unde, în mod obligatoriu, se impune intonarea imnului (...)“. Mai exact, „urmărește facilitarea însuşirii versurilor imnului de către un număr cât mai mare de cetăţeni români, dându-se astfel eficiență prevederilor constituționale care îi conferă caracter de simbol naţional“, potrivit legii.
Ce spun sociologii despre această nouă lege
Totuși, opinia sociologilor este împărțită în ceea ce privește eficacitatea acestei măsuri. Unii consideră că familiarizarea cu imnul poate stimula patriotismul, în timp ce alții susțin că adevăratul patriotism nu se limitează la cunoașterea versurilor imnului.
„Din start, această inițiativă implică niște costuri, iar acestea se vor regăsi în prețul biletelor. Altfel, sună bine. Ideea ca oamenii să cunoască imnul mai bine este meritorie, dar dacă îl vor învăța de pe bilete, e greu de spus“, este de părere sociologul Barbu Mateescu, potrivit Adevarul.
Inițiatorii legii argumentează că experiențe anterioare au demonstrat dificultățile întâmpinate în interpretarea corectă a imnului în diverse evenimente publice. De exemplu, au existat cazuri în care imnul a fost intonat greșit sau în variante neoficiale.
Sociologul Gelu Duminică are altă părere despre patriotism
Cu toate acestea, unii critici consideră că legea nu va avea un impact semnificativ asupra sentimentului de iubire față de țară și că este mai mult o formalitate decât un instrument eficient pentru stimularea patriotismului.
„Patriotismul nu înseamnă să știi versurile imnului. Patriotismul înseamnă cu totul și cu totul altceva decât să fii ancorat în simbolurile acelui neam. Înseamnă să faci tot ce trebuie, zi de zi, ca țara ta să fie cât mai bună, cât mai frumoasă și ca fiecare cetățean să se simtă bine.
Nu înseamnă fala asta de a ne arăta steagul și imnul peste tot, nu are nicio legătură cu patriotismul real, ci cu ce înțelegem noi: patriotardismul. Nu o să ne iubim cu adevărat țara dacă citim imnul cu versurile corecte.
Legea asta e ca pătrunjelul în ciorbă, nu ajută, dar nici rău nu face. Citim niște versuri, că organizatorul trebuie să plătească niște bani în plus pe bilete, ca să tipărească și imnul, nu e cine știe ce, tot clientul plătește. E o chestiune care nu va avea un efect în ceea ce privește iubirea de țară, dar nici invers“, a spus sociologul Gelu Duminică.
Imnul Național al României, intitulat "Deșteaptă-te, române!", a fost scris de Andrei Mureșanu și compus muzical de Anton Pann. Potrivit legii, acesta trebuie interpretat vocal și instrumental numai în limba română.
