Fiscul verifică transferurile de bani între rude? ANAF vine cu precizări
ANAF a intensificat verificările privind transferurile de bani între rude, iar recentele decizii ale inspectorilor fiscali stârnesc controverse.
Statul consideră astfel de sume ca fiind "neidentificate" și le impozitează cu un procent uriaș de 70%, chiar dacă acestea au fost deja declarate și impozitate anterior, potrivit Adevarul.
UPDATE: ANAF a venit cu precizări: Cota de impozit de 70% nu se aplică surselor din fonduri identificate. Dacă părintele justifică sursa fondurilor transferate copilului şi plăteşte sumele aferente acestui impozit, atunci copilul nu datorează impozit.
Într-un comunicat remis ieri news.ro, ANAF a venit cu precizări referitoare la impozitarea sumelor din surse neidentificate şi arată că orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedurã fiscalã, a cãror sursã nu a fost identificatã, se impun cu o cotã de 70% aplicatã asupra bazei impozabile ajustate. Cota de impozit de 70% nu se aplicã surselor de fonduri identificate, dacă de exemplu părintele justificã sursa/sursele fondurilor transferate copilului şi plãteşte sumele aferente acestui impozit, atunci copilul nu datoreazã impozit pentru sumele primite de la pãrinte.
”La art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt prevãzute categoriile de venituri impozabile, cât şi cele neimpozabile. "Transferurile/sumele date/încasate de la rude" se subscriu operaţiunilor de donaţie/dar manual şi se încadreazã în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcţie de împrejurãrile fiecãrei situaţii de fapt, pot îmbrãca forma unor datorii, ceea ce reprezintã surse neimpozabile. În ceea ce priveşte sumele încasate urmare evenimentelor familiale (nunţi/botezuri,..), pentru care nu existã obligaţia declarativã din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintã de asemenea venituri neimpozabile”, arată ANAF.
În cadrul procedurii de verificare a situaţiei fiscale personale, organele fiscale examineazã înscrisurile sau informaţiile despre activitatea persoanei fizice verificate referitoare la intrãrile şi ieşirile de fonduri şi la creşterea sau descreşterea elementelor patrimoniale pe perioada verificatã, avându-se în vedere prevederile art. 6 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 55 alin. (3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã.
Administrarea mijloacelor de probã este prevãzutã la Capitolul V – Administrarea şi aprecierea probelor, Titlul III – Dispoziţii procedurale generale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în problematica solicitatã fiind aplicabile corespunzãtor prevederile de la art. 66 privind dreptul rudelor de a refuza furnizarea de dovezi. Practic, în astfel de situaţii, organele fiscale verificã provenienţa surselor de fonduri invocate de persoana verificatã ca fiind încasate de la rude (dacã ruda/membrul familiei deţinea suma/sumele date persoanei verificate) şi trasabilitatea sumelor date/primite.
”Potrivit art. 117 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele mãsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitãţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedurã fiscalã, a cãror sursã nu a fost identificatã, se impun cu o cotã de 70% aplicatã asupra bazei impozabile ajustate. Astfel, cota de impozit de 70% nu se aplicã surselor de fonduri identificate, astfel cum sunt prevãzute la art. 61 şi art. 62. De exemplu, dacã pãrintele/membrul familiei justificã sursa/sursele fondurilor transferate copilului/membrului familiei şi datoreazã/plãteşte sumele aferente acestui impozit, atunci copilul nu datoreazã impozit pentru sumele primite de la pãrinte”, precizează ANAF.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Un caz recent vizează o tânără care a primit bani de la tatăl său și care a fost nevoită să justifice proveniența sumelor. Inspectorii fiscali i-au solicitat documente care să ateste remiterea banilor de la părinte, pe baza unei note explicative și a unei declarații notariale date de tatăl ei.
Totuși, conform avocatei Luisiana Dobrinescu, acest tip de documentație este greu de obținut în cazul unor relații de familie, unde astfel de transferuri se fac de obicei fără acte.
„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative.
Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat avocata.
ANAF susține că astfel de sume, chiar dacă pot fi identificate, ar putea proveni din alte surse necunoscute. Astfel, decizia inspectorilor fiscali a fost de a aplica impozitul de 70%, procent calculat pe diferența dintre totalul utilizărilor de fonduri și totalul surselor determinate.
Precedente similare: pensionara care a primit bani de la fiul său
Un caz similar a fost cel al unei pensionare care a primit bani de la fiul ei pentru cumpărarea unei case.
Cu câțiva ani în urmă, ANAF a impus un impozit de 16% pentru astfel de transferuri, dar acum procentul a fost majorat drastic.
La vremea respectivă, ANAF a contestat declarațiile privind acumulările de fonduri, pe motiv că acestea nu erau susținute de documente justificative.
Pensionara primise 20.000 de euro de la fiul ei, iar lipsa unui act care să ateste transferul a dus la aplicarea impozitului.
Cum pot evita românii astfel de probleme
Pentru a preveni situații similare, specialiștii recomandă efectuarea transferurilor bancare în mod transparent, cu menționarea explicită a destinației banilor. Luisiana Dobrinescu afirmă că ea înșiși procedează astfel când oferă bani copiilor săi.
„Le transmit banii prin online banking și menționez clar scopul transferului, pentru a evita probleme ulterioare cu ANAF”, a explicat avocata.
Românii trebuie să fie atenți la sumele pe care le primesc sau le oferă, mai ales că, din 1 iulie 2024, impozitul pentru sumele cu sursă "neidentificabilă" a crescut de la 16% la 70%, conform Legii 296/2023. Statul este în căutare de venituri suplimentare, iar acest tip de verificări se pot intensifica.
Singurele sume exceptate de la acest impozit sunt cele primite cu ocazia nunților și botezurilor, conform unui comunicat de presă emis de ANAF anul trecut.
