Avertisment după cutremurul de 4,8 din Vrancea! Ce efect a avut în București și ce spune un inginer constructor

Seismul cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter produs luni, la ora 11:52, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 124,1 kilometri, reprezintă cea mai puternică mișcare tectonică înregistrată în România în ultimii doi ani.

Efect surprinzător în București după cutremurul de 4,8 din Vrancea Foto: Arhiva

Deși magnitudinea nu a fost una critică, mișcarea a fost resimțită și în Capitală, unde s-a produs un efect neașteptat: liniile de telefonie mobilă au căzut temporar. În timp ce echipajele ISU București-Ilfov au ieșit să patruleze preventiv în Centrul Vechi, inginerul constructor Matei Sumbasacu atrage atenția asupra riscurilor majore ascunse sub asfaltul și betoanele Capitalei.

Panică pe linii și iluzia siguranței: de ce a cedat telefonia

Întreruperea rețelelor de comunicații la un seism de doar 4,8 grade a ridicat semne de întrebare, însă explicația ține mai degrabă de reacția psihologică a populației decât de avarii la antene sau cabluri.

„Cred că este mai degrabă o anomalie. Nu am văzut exact unde s-au întrerupt liniile telefonice, dar bănuiala mea este că întreruperile au apărut mai degrabă pentru că oamenii au vrut să afle ce fac cei dragi, nu neapărat pentru că infrastructura ar fi căzut. Faptul că ISU București patrulează în Centrul Vechi este un pas normal; este planul de acțiune pentru orice tip de seism, inclusiv pentru cele care sunt totuși foarte mici. Dacă vorbim de un seism de 4,9, gândiți-vă că este de aproximativ o mie de ori mai mic decât unul de 6,9 și de două mii de ori mai mic decât unul de 7”, a precizat inginerul constructor Matei Sumbasacu.

Clădirile Capitalei, mai slăbite decât la seismul din 1977

În ciuda faptului că echipele de salvare și procedurile de intervenție în caz de dezastru sunt mult mai avansate decât în perioada comunistă, fondul locativ al Bucureștiului se află într-o stare de degradare avansată. Multe dintre imobilele care au supraviețuit seismelor din 1940 și 1977 au primit doar reparații estetice, nu consolidări structurale reale.

„Evident, în cazul unui cutremur major, situația se schimbă radical. În privința clădirilor, suntem mai puțin pregătiți decât în 1977, ceea ce înseamnă că suntem mai vulnerabili. În schimb, în alte aspecte – cum ar fi pregătirea comunităților sau a sistemelor de intervenție – lucrurile au evoluat, iar acum suntem mult mai pregătiți decât în 1977. Însă vulnerabilitatea structurală a clădirilor, care este principalul factor care determină impactul unui cutremur, este mai mare, pentru că fondul construit include clădiri ridicate înainte de cutremurul din 1940. Acestea au trecut prin cutremurele din 1940 și 1977 și au supraviețuit aproape miraculos, dar acum sunt foarte slăbite. În marea majoritate a cazurilor, dacă s-a intervenit asupra lor, s-au făcut doar reparații de suprafață imediat după cutremurul din 1977, nu o reparație sau o consolidare reală”, a subliniat expertul potrivit Adevărul.

Pericolul nevăzut din „cartierele-dormitor” și enigma solului

Harta riscului seismic din București este departe de a fi uniformă, fiind puternic influențată de straturile geologice care amplifică sau amortizează vibrația undelor seismice. În plus, marile surprize la un cutremur devastator nu vor apărea doar în clădirile istorice din centru, ci și în blocurile ridicate între anii '50 și '70 în marile cartiere de locuințe.

„Nu există același tip de pământ în două locuri din oraș, iar pământul poate amplifica sau diminua mișcarea în moduri diferite. Așadar, știm că se va simți diferit, dar nu știm în ce mod, nu știm unde se va simți mai puternic și unde mai slab, pentru că nu avem suficiente studii pentru a trage o concluzie. La următorul cutremur, estimez că vom avea surprize și că vor exista clădiri construite probabil în anii ’50, ’60 sau spre ’70 care vor fi foarte avariate și poate se vor prăbuși. Aceste clădiri au deja deficiențe din proiectare, au îmbătrânit foarte mult, iar multe dintre ele nu au beneficiat de mentenanță corespunzătoare. În plus, au trecut și prin cutremurul din 1977 și au devenit vulnerabile. Așadar, ne putem aștepta la un impact mare și în cartierele dormitor, despre care de obicei nu se vorbește”, avertizează Matei Sumbasacu.

Cât de sigure sunt blocurile noi: normele stricte versus capcana corupției

Referitor la ansamblurile rezidențiale apărute în ultimii ani, legislația din România impune standarde ridicate de proiectare antiseismică. Totuși, calitatea execuției din șantier face diferența între viață și moarte în cazul unor abateri grave.

Evaluarea de specialitate privind gradul de conformitate al normelor seismice românești, impactul neregularităților de pe șantiere și limitele inginerești în proiectarea clădirilor rezistente la seisme majore.