Banatul e fruntea şi la credite neplătite
6 20% din locuitorii din vestul ţării declară că nu-şi pot plăti la timp datoriile către bănci. La polul opus se află Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu doar 5%.
În sfârşit, şi o veste bună! Numărul românilor cu restanţe la bănci a scăzut anul acesta, informează Banca Naţională a României. Totuşi, 700.000 de români se zbat să supravieţuiască de pe o zi pe alta, îngropaţi în datorii. Institutul Naţional de Statistică a făcut portretul-robot al rău-platnicului român.
Timişoara, cartierul Cetate. Într-un bloc de patru etaje, la parter, locuieşte familia Cristea. Maria (35 de ani) şi Traian (42 de ani) şi-au cumpărat în 2008 un apartament de două camere. L-au mobilat şi au cumpărat tot ce le trebuia pentru un trai decent: frigider, maşină de spălat rufe, o centrală termică, un televizor modern. Totul, pe credit. Acum, se chinuiesc de la o lună la alta să achite ratele, mai ales după ce Maria a rămas şomeră. Familia Cristea este una dintre multele familii din Banat care se confruntă cu astfel de probleme. Din datele privind cheltuielile gospodăriilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), reiese că 9,6% din români nu pot plăti la timp ratele la împrumuturile bancare, iar locuitorii din Vestul ţării sunt pe primul loc la restanţe (20,5%). Este vorba despre ratele la alte împrumuturi decât cele angajate pentru achiziţionarea de locuinţe. Vesticii sunt urmaţi de 10,9% din locuitorii regiunii Sud-Muntenia. Cei mai puţini întârziaţi cu plata ratelor se regăsesc în Bucureşti-Ilfov (unde doar 5% din populaţie are astfel de probleme) şi Moldova (cu 8,2%).Studiul INS, citat de ziarul „Adevărul”, mai arată că în oraşe şi în familiile numeroase frecvenţa restanţelor este dublă faţă de cea înregistrată în mediul rural şi în familiile mai puţin numeroase. După statutul capului de familie, repartizarea restanţierilor arată astfel: 18% din gospodăriile conduse de şomeri nu pot acoperi la timp cheltuielile cu ratele bancare, situaţie în care se regăsesc şi 16,2% din cele conduse de salariaţi, 5,5% din ale pensionarilor, dar şi 11,8% din gospodăriile conduse de lucrători pe cont propriu.
În concluzie, portretul-robot al restanţierului român arată cam aşa: este şomer, locuieşte într-un oraş din Vest şi are o familie formată din cel puţin patru persoane.
