Care sunt românii care au sărbătorit marți Crăciunul. Când vine la ei Anul Nou
În timp ce majoritatea românilor au pus marți stop distracției, folosind ultimele ore ale vacanței de Sărbători pentru a se reface, există concetățeni de-ai noștrii pentru care petrecerea de abia începe. Este vorba de creștinii ortodocși de rit vechi, care urmează calendarul iulian și care sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul.
Nașterea Domnului pentru ortodocșii de rit vechi se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul pe stil nou. Printre cei care țin această sărbătoare se numără comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia. De regulă, Crăciunul pe rit vechi este celebrat în România în special de anumite minorităţi etnice precum sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii, aceste comunităţi ghidându-se, în continuare, după vechiul calendar.
Cum s-au distrat românii ortodocși de rit vechi de Crăciun
Românii care respectă Crăciunul pe rit vechi au umplut restaurantele din stațiuni, de la Sovata la Poiana Brașov și s-au distrat cu multe cântece tradiționale. În Maramureș la comunitatea de ucraineni, sau în Suceava la basarabeni, în Delta Dunării la lipoveni sau în Buziaș la sârbi, peste tot distracția a fost la putere iar oamenii au fost și români dar și reprezentanți ai minorității din care cu onoare fac parte.
Au tropotit și au lăcrimat atât pe cântecele noastre cât și pe ale lor, într-un curcubeu de simțuri care se numește distracție. Cei mai fericiți sunt cei care trăiesc în familii mixte, în care unul dintre soți este membru al sârb, basarabean, lipovean sau ucrainean. De ce? În multe din aceste familii, cele care păstrează legătura cu ceilalți din comunitate, se sărbătoresc Crăciunul și Revelionul de două ori.
Un exemplu este Petre Stanciov din Jurilovca. El este român, deci tocmai a terminat Sărbătorile dar nevasta este lipoveancă, deci de abia le-a început. O chema Liuba dar de 20 de ani toată lumea îi zice Leni.„La mine în neam petrecerea începe în primele zile ale lui decembrie și se termină pe la sfârșitul lui ianuarie căci tot se înlănțuie ocazii de petrecere, ba ale noastre (nr. ortodocși de rit nou), sau ale nevestei și neamurilor ei (nr ortodocși de rit vechi). Nici nu știu când se face februarie”, se bucură omul.
Mâncăruri tradiționale la creștinii de rit vechi
-În comunitățile de ruși lipoveni din Dobrogea se mănâncă de Crăciun “haladet” (o piftie care se mânâncă cu hrean), “lapșa” (tăieței fierți în supă de pasăre), sarmale, preparate din pește, cozonac cu nucă, “vareniki” (colțunași cu brânză)
-În comunitățile de ucrainieni din Maramureș se pregătesc pentru masa de Crăciun nu mai puțin de 9 feluri de mâncare. Cel mai cerut este “hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză.
-În comunitățile de sârbi din Banat de pe masă nu lipsește „cesnița”, o prăjitură rotundă, asemenea unui cozonac, în care se ascunde un bănuţ. Se crede că cine găseşte moneda, va fi norocos tot anul. iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”. Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani. De asemenea pe mese este musai să existe friptura numită „pecejnica”, din pulpă de porc la cuptor, cu usturoi și rozmarin. iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”. Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani
-În comunitățile de basarabeni se pregătește de exemplu un aluat din pâine din care fac un colac în forma cifrei opt, denumit “Crăciunelul”, dar și un alt colac denumit “Ajunelul”, care vestește Nașterea Domnului. Cei doi colaci se agață împreună cu flori de busuioc la icoană și se țin până în aprilie, la Sfântul Gheorghe, atunci când se scot și se dau la animale.
Când este Revelionul pe rit vechi 2025
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, persoanele care urmează calendarul iulian sărbătoresc intrarea în noul an, respectiv Revelionul pe rit vechi. De asemenea, sărbătoarea de Bobotează este sărbătorită pe 19 ianuarie de către creștinii ortodocși de rit vechi.
Ce este calendarul iulian şi cine îl respectă
Calendarul iulian a fost introdus de împăratul roman Iulius Cezar în 46 î.Hr. şi a funcţionat în mod constant până în secolul XVI, chiar dacă în unele ţări mai este utilizat şi în prezent. Concret, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian conform digi24.ro.
Pentru că acest calendar avea nevoie de prea multe zile adăugate pentru a păstra corespondenţa cu anul astronomic, în 1582 Papa Grigore al XIII-lea a impus calendarul gregorian. România a adoptat, în mod oficial acest din urmă calendar pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian 5 ani mai târziu, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923.
