Cât de riscant este să locuiești în Capitală la 42 de ani de la marele cutremur
Au trecut 42 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977, iar situația în Capitală este din ce în ce mai serioasă. Riscul de prăbușire a clădirilor este mare, având în vedere că 349 se află în clasa I de risc seismic.
Primarul General, Gabriela Firea, a vorbit astăzi, 4 martie, despre evoluția Programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic din București. Nu mai puțin de 349 de imobile, în care locuiesc 9.000 de persoane, sunt încadrate în clasa I de risc seismic. Adică se pot prăbuși la un eventual cutremur puternic.
Facilități pentru cei cu venituri mici
„Până în anul 2020 vom interveni în toate clădirile care au risc seismic de clasa I. 195 dintre ele sunt în proces de consolidare. Avem deja două clădiri la care s-a finalizat consolidarea. Urmează realizarea finisajelor. Până în vară vor fi gata. Termenul de execuţie a fost de doi ani. Am reuşit să finalizăm mai devreme. Sunt şi facilităţi pe care Primăria Capitalei le oferă. Familiile în care venitul net pe membru este mai mic de 2.080 lei nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinţei. În cazul unui venit mai mic net, lunar pe familie mai mic de 9.000 lei, plătesc jumătate, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă. În ceea ce privește firmele, există posibilitatea de a achita contravaloarea lucrărilor în rate egale, fără dobândă, pe o perioadă de 25 de ani. În cazul monumentelor istorice, sunt în elaborare documentele pentru exproprierea a 21 de imobile. Prima expropriere a fost deja aprobată”, a anunțat Gabriela Firea.
În clasa a II-a de ris seismic sunt 360 de blocuri, iar cei care locuiesc în ele au fost notificați.
Potrivit legii, proprietarii au obligația ca în termen de 60 de zile de la notificare să înceapă reparațiile. În clasa a III-a de risc sunt încadrate 111.
Zona de nord a Capitalei, cea mai periculoasă
Conform seismologilor, în cazul unui cutremur major, zona de nord a Capitalei ar fi cea care va prelua cel mai puternic şocul.
Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei, Pantelimon. Specialiştii spun că zona de-a lungul Dâmboviţei este și ea periculoasă pentru că sunt regiuni cu teren nisipos.
Acolo pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o „curgere” a nisipului, aşa cum s-a întâmplat în Indonezia. Clădirile aflate de acolo pot, astfel, să se încline.
35.000 de clădiri s-au prăbuși în '77
Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 pe Richter, care a ținut 56 de secunde.
Au murit atunci 1.570 de oameni, peste 11.300 au fost răniți și aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari au căzut la pământ.
