Ce viitor au taxiurile electrice în România? Un vis ce speră să fie atins
Transportul autovehiculelor electrice la scară largă rămâne un vis frumos în România. Chiar dacă achiziționarea de mașini electrice a crescut considerabil de la an la an, introducerea acestuia în sistemul public de transport pare un vis greu de realizat.
Recent, autoritățile din Capitală au venit cu noi reglementări legislative care au în vedere sistemul de taxiuri, în care se arată ce mașini au voie să fie folosite în regim Taxi. Noile reglementări au în vedere introducerea de mașini hibride sau alimentate electric pentru a funcționa sub formă de taxi pe drumurile publice.
Taximetrele electrice, un vis ce nu va fi atins prea curând
În urma unei dezbatere publice susținute de către Primăria Capitalei, reprezentanții firmelor de taxi au fost supuși unor proiecte noi legislative, care au în vedere atribuirea licenței pentru șoferii de taxi. În același timp, sub contextul în care oficalitățile de la București speră la o mai bună integrare a mașinilor electrice în traficul bucureștean.
Ca răspuns la cererile oficialilor, taximetriștii au subliniat că nu există o infrastructură bine definită pentru utilizarea la scară largă a mașinilor electrice, deoarece șoferii nu au unde să-și încarce mașinile. Chiar dacă București este printre orașele ce dispun de un număr impresionant de stații de încărcare a mașinilor electrice față de alte orașe din România, numărul lor nu va putea face față numărului de mașini electrice ce va intra sub posesia firmelor de taxi. Ca notă informativă, Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spera ca România să aibă 18.000 de stații de încărcare destinată autovehiculelor electrice până în 2025.
Care este cea mai mare problemă?
Conform proiectului pe care autoritățile le-au depus, noua clasificare pentru acordarea dreptului de a activa în acest domeniu se acorda în funcție de norma de poluare. Acum, sistemul va avea în vedere acordarea de puncte, iar un autorism electric ar urma să valoreze 30 de puncte, o mașină hibrid plug-in 20 de puncte, un hibrid 10 puncte, iar o mașină ce are o normă de poluare Euro 6 va valora doar 5 puncte.
„Nu avem infrastructura necesară nici măcar în Bucureşti creată. Dacă cele 2.700 de autorizaţii ar fi luate de persoane fizice, nu de firme, vă daţi seama că nu avem infrastructură pentru a încărca cele 2.700 de autovehicule şi ar trebui să vedeţi aruncate peste balcoane sau geamuri cabluri electrice ca să îşi încarce maşinile seara”, a susţinut Vasile Ştefănescu, Preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România.
Cu această ocazie, taximetriștii au atacat iarăși serviciile de ride-sharing precum Uber sau Bolt. La momentul actual, serviciile alternative de transport dețin 30.000 de licențe. Pe de altă parte, există doar 6.000 de licențe pentru taximetriști.
Până la urmă, acest transport care a fost creat pentru a fi alternativ a ajuns să domine absolut tot. Oricum, este o concurenţă neloială şi o discrepanţă totală între Legea 38/2003 a taximetriei şi această Lege a transportului alternativ. Avem această concurenţă neloială şi oameni care sunt nevoiţi să se ducă către această activitate şi să plătească în jur de 40% din încasări către firme care au conturile prin Olanda sau firme de aşa-zis transportatori din Bucureşti”, a atras atenția Ștefănescu.
Puteți urmări știrile Click! și pe Google News
