Cele mai îndrăgite tradiții care atrag norocul de Bobotează

Ultima actualizare:

    Crucea de gheață atrage noroculSursa : Creștin ortodox
Crucea de gheață atrage noroculSursa : Creștin ortodox

La popoarele creştine, praznicul Bobotezei este întâmpinat cu mare bucurie și este însoţit de o suită de tradiţii populare, practicate din generaţie în generaţie. Cele mai îndrăgite tradiții atrag norocul și alungă paguba și spiritele malefice din comunitîțile creștine.

Agheasma este „Apă vie”

Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment religios din această zi constă în sfinţirea mare a apelor. Ritualul urmează după Sfânta  Liturghie din Ajunul Bobotezei, precum și Sfânta Liturghie din ziua praznicului.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele Mari

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

Ajunul Bobotezei este zi de ajunare

Potrivit tradiției creștine, în ajunul Bobotezei creștinii ajunează, iar mulți dintre credincioși țin post negru.  Tradiţia aceasta se păstrează din secolele IV-VI, când   catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După aceea, cei botezaţi puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

Ritualuri cu busuioc pentru aflarea destinului

În ajunul Bobotezei fete necăsătorite practică cele mai cunoscute ritualuri de aflare a destinului: ele iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice. Se spune că ritualul cu busuioc se folosește în descântecele de chemare a ursitului. Tânăra care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii.

Și turta din făină sărată adduce ursitul în vis 

În țara noastră este foarte răspândită  și o altă tradiție împlinită de fetele care vor să-și cunoască ursitul. În ajunul sărbărorii fata prepară o turtă din făină şi apă sărată. Se spune că tânărul care-i aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

Păstrați armonia în ajunul sărbătorii

În ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aştepte praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele  să se certe între ele. De asemenea, părinţii  nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. Cei care  nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.    

Procesiune de sfințire a apelor, în toate localitățile    

După liturghia din ziua praznicului, preotul și credincioşii din parohia sa merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă. În acest pelerinaj, se oficiază rugăciunea de sfinţire a apei. Pentru a alunga duhurile rele cuibărite în apă, spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei din localitatea respectivă.  

Râurile, fluviile și lacurile sunt puruficate

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Tradiţia Iordănitului

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea  că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.  Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat, lângă o fântână sau lângă o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi vor bea toţi membrii familiei. Se mai păstrează obiceiul ca fiecare gospodină să pună apă sfințită  în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Boboteaza este ”dricul” iernii

În zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece.

Preoții sfințesc cu agheasmă credincioșii, casele și lucrurile din casă

În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă  oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată familia să fie sănătoasă şi să aibă spor în muncă, tot anul.  După sfințirea agheasmei, se stropesc cu apa sfințită animalele din gospodărie: oile , porcii, boii, considerate animale binecuvântate de Dumnezeu.

Nu se stropesc cu apă sfințită caii și iepurii

În schimb, nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care  se pot preface în diavoli.

Agheasma Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an 

Agheasma Agheasma Mică se poate săvârşi când doresc credincioşii acest lucru. În schimb, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului şi pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.

Adunați agheasmă de la trei biserici pentru a avea noroc

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

În ziua de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie

O tradiție de purificare: Chiraleisa

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică  „Chiraleisa“ de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine  va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.

La Bobotează se aruncă în apa îngheţată o cruce

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Credinţe din moși-strămoși

Din vremuri îndepărtate, se crede că în Ajunul praznicului animalele din gospodărie vorbesc în grajd la miezul nopţii şi dezvăluie locul în care se ascund  comorile.

Interdicții în ziua de Bobotează

Pentru a fi sănătoase  tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Post negru în Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Tradiţia aceasta este păstrată încă din secolele IV-VI, când catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

Tinerele care cad pe gheață se vor mărita în acel an

O veche tradiție, care s-a adeverit de multe generații, spune că tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, în mod sigur, se vor căsători în acel an.  

Nu înstrăinați obiecte și bani în ziua praznicului

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să  înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă  și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.  

Tradiție pentru copiii nebotezați

În tradiţia populară, se mai spune că mamele care le-au murit copiii nebotezaţi sau i-au născut morţi, trebuie să ia agheasmă şi să meargă împreună cu preotul la mormintele acestora. Acolo vor turna  agheasma peste mormintele pruncilor decedați, apoi preotul îi va boteaza cu numele Ion. O dată îndeplinit acest ritual, timp de trei ani, se consideră că acel copil a fost botezat.

Vremea din ziua de Bobotează prevestește vremea din timpul anului

Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate  crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi .

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
IMG20240617175850 jpg
image
image
image
image
image
image
index png
Insula Agistri, Grecia FOTO Shutterstock
555 (21) jpg
santorini 4044972 1280 jpg
loc de munca jpg
reguli noi aeroport jpg
dulceata din plante de leac jpeg
printul julian al suediei profimedia (1) jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net