Cetatea din România care atrage turiști din toată lumea deși nu poate fi vizitată. Ce o face atât de atractivă?
La doar 50 de kilometri de Cluj-Napoca, ascunsă în Valea Almașului, Cetatea Ciorii sau Varjúvár este o atracție aparte pentru iubitorii de istorie, arhitectură și natură. Această reședință spectaculoasă, situată în apropierea satului Nadășu, impresionează prin frumusețea sa arhitecturală și legătura cu arhitectul Károly Kós, o personalitate marcantă a Transilvaniei. Deși proprietatea este privată și accesul este restricționat, cetatea continuă să fascineze turiștii prin povestea și stilul său unic.
Drumul către cetate, o aventură în sine
Călătoria până la Cetatea Ciorii este o experiență memorabilă. Vizitatorii sunt nevoiți să parcurgă un drum îngust, serpuit, și să-și lase mașinile înainte de a continua pe jos. Traseul, de aproximativ trei kilometri, oferă o priveliște fermecătoare asupra naturii, iar microclimatul zonei adaugă un farmec aparte, asemănător cu cel din Valea Cernei. Această incursiune prin natură, pe măsură ce te apropii de cetate, amplifică senzația de aventură și descoperire.
Povestea lui Károly Kós și a „Cetății Ciorii”
Construită în 1913, Cetatea Ciorii este o reședință personală proiectată de renumitul arhitect Károly Kós, influențat de tradițiile locale și arhitectura medievală din Transilvania. Stilul său, marcat de elemente Art Nouveau și medievale, a fost o sursă de inspirație pentru mișcarea „Fiatalok” (Tinerii), al cărei scop era promovarea unui stil arhitectural național. Fațadele netencuite din piatră de la parter și etajele construite din lemn reflectă autenticitatea și respectul lui Kós pentru valorile tradiționale.
Cetatea Ciorii nu este doar o bijuterie arhitecturală, ci și o simbolică operă de artă care aduce aminte de stilul narativ al lui J.R.R. Tolkien. Construită într-un peisaj natural luxuriant, cu raze de soare filtrate printre copaci, cetatea oferă o atmosferă de basm care atrage mulți turiști în ciuda accesului restricționat.
A fost distrusă parțial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Locuința a fost distrusă parțial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când satul Stana și gospodăria lui Károly Kós au suferit daune considerabile. În octombrie 1944, cetatea a fost devastată, iar arhitectul a fost forțat să părăsească locul fără a se mai întoarce vreodată. Deși clădirea a suferit pierderi, aceasta păstrează încă amprenta inconfundabilă a lui Kós, simbolizând reziliența culturală și arhitecturală a regiunii.
Chiar dacă este proprietate privată, cetatea atrage turiști datorită faimei sale și unii reușesc să obțină acordul tacit al proprietarilor pentru a explora zona. Fotografiile arhitecturii distincte a lui Kós sunt extrem de populare, iar utilizarea dronelor pentru capturarea peisajului din unghiuri spectaculoase este o practică apreciată de vizitatori. Totuși, respectul față de natura privată a cetății rămâne o condiție esențială, încurajată de localnici.
