Cetatea în spirală din Ardeal – Unul dintre cele mai spectaculoase situri medievale din Europa de Sud-Est
Legenda spune că Decebal, ultimul rege al dacilor, și-ar fi pus capăt zilelor, în această cetate care domină Dealul Cohalmului. Vizibilă de la distanță, obiectivul atrage atenția prin forma sa în spirală și prin istoria lungă pe care o poartă. Aflată la 50 km de Brașov, fortificația veche de secole a fost martora unor lupte istorice, a unei comunități înfloritoare și a unei renașteri spectaculoase.
Azi, este considerată unul dintre cele mai importante obiective turistice din Europa de sud-est.
Odată un oraș în miniatură, azi o fortăreața plină de povești
Cetatea Rupea, unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul țării, nu a fost doar un punct strategic sau un simbol de apărare, ci un spațiu viu, care a găzduit o comunitate activă.
În secolul al XVI-lea, sute de sași privilegiați au ales să trăiască permanent între zidurile cetății. Aceștia și-au construit case, au amenajat depozite, au ridicat o capelă, au păstrat documente și provizii și au creat un adevărat loc de trai organizat, scrie Agerpres.
Atunci cetatea trebuie să fi arătat ca un oraş în miniatură, în care locuiau în permanenţă câteva sute de oameni.
Cetatea era, la acea vreme, o societate în sine, cu reguli, administrație și viață religioasă.
Apogeul cetății pare să fi fost atins în secolul al XVII-lea, perioadă din care provin cele mai multe inscripții cunoscute privind reparațiile și extinderile.
Fortificația nu a fost cucerită sau distrusă în marile conflicte ale vremii, iar acest lucru se datorează nu doar poziției strategice, ci și organizării și determinării comunității locale.
Decebal și misterul sinuciderii în Rupidava
Legenda care bântuie zidurile cetății este una dintre cele mai puternice din istoria locului: aici, spun localnicii și unii istorici, și-ar fi găsit sfârșitul Decebal.
Învinși în al doilea război cu romanii, dacii au pierdut tot, iar Decebal, nevrând să fie prins viu, s-ar fi sinucis chiar în cetatea cunoscută în acea vreme drept Rumidava sau Rupidava.
Aici, în munții din jur, ar fi fost ascuns și tezaurul Daciei – o comoară legendară, niciodată descoperită.
După cucerirea romană, zona a devenit importantă și pentru imperiu, care a transformat Rupidava în castrul Rupes, un nod militar și comercial deosebit de important la intersecția a trei mari rute comerciale.
Reconstruită de localnici, abandonată și renăscută
Poate cel mai remarcabil aspect al cetății Rupea este faptul că ea nu a fost ridicată de regi sau nobili, ci de către oamenii locului. Comunitatea săsească a clădit-o din temelii, iar fiecare cuplu tânăr aducea contribuții în muncă sau în bani. A fost un efort colectiv rar întâlnit, care a creat o cetate de o rezistență excepțională.
După secole de glorie, cetatea a intrat într-un proces de degradare. Rămasă fără acoperiș, a fost jefuită cărămidă cu cărămidă.
Încercările de restaurare din perioada comunistă au fost modeste. Abia în 2010–2012 a fost declanșat un amplu program de restaurare, iar din 2013 cetatea a fost redeschisă publicului.
Astăzi, Rupea este un monument reînviat, martor al unei istorii care refuză să fie uitată, extrem de apreciată de turiștii care ajung să o vadă. De altfel, cetatea este inclusă în cele mai importante circuite turistice din Su-Estul Europei.
