Climatolog român, despre temperaturile din vara lui 2023. Dezastru în agricultură: „Veştile nu sunt bune deloc”
Specialiștii în climatologie avertizează că în 2023 temperaturile din vară ar putea atinge un maxim istoric. Efectele ar putea fi devastatoare!
Un raport Copernicus Climate Change Service, organul Uniunii Europene care se ocupă cu „Observarea Pământului” arată că în 2022 locuitorii sudului Europei au îndurat între 70 și 100 de zile de stres termic, adică temperatura resimțită a fost de cel puțin 32 de grade Celsius.
Temperaturi record în Marea Britanie
Tot anul trecut, Marea Britanie s-au înregistrat temperaturi record de peste 40 de grade Celsius pentru prima dată în istorie. 2022 a fost și cel mai secetos an. Debitele în aproape două treimi din râurile europene au fost mai mici decât media.
Incendiile de vegetație au făcut ravagii în Grecia, Turcia, unele chiar cele mai mari din ultimii 15 ani, iar Alpii europeni au pierdut cantități record de gheață. Per total, Europa a avut al 2-lea cel mai cald an înregistrat vreodată, temperaturile crescând de două ori față de media globală, mai rapid decât pe orice alt continent.
Cum vor afecta aceste schimbări vremea din această vară, în România
Roxana Bojariu, climatolog, a comentat aceste date şi a precizat cum se va schimba clima şi cum va fi vara în 2023.
„E dificil de făcut o prognoză cu un interval de anticipație atât de mare, dar din punct de vedere climatic și statistic ne-ar putem aștepta la valuri de căldură care să fie intense, să dureze și pe suprafețe mari.
Din păcate, am avut o iarnă în mare parte din Europa fără zăpadă, fără precipitații multe și cu temperaturi destul de ridicate, în așa fel încât în multe zone din vestul și sudul Europei, în primăvară avem deja deficit de precipitații.
Începem, cum ar veni, acel sezon sau ne îndreptăm spre sezonul de vară cu deficit de precipitații în sol și nu doar în prima parte a solului.
Avem și probleme legate cu apele subterane, cu debitele râurilor și acest lucru poate să influențeze inclusiv temperaturile extreme, extremele pozitive, adică să avem o amplificare a valurilor de căldură.
Și lucrurile acestea se înscriu, din păcate, în această logică a încălzirii globale, pentru că anul trecut a fost în Europa al 2-lea cel mai cald an.
Dar lucrurile vor continua în anii ce vin și în deceniile ce vin și se vor bate recorduri peste acestea, din păcate”, a a spus climatologul Roxana Bojariu la antena3.
Fenomenele meteo extreme vor fi din ce în ce mai dese
Totodată, Roxana Bojariu a explicat și care sunt cauzele creșterii accentuate a temperaturilor din ultimii ani, dar și efectele pe care aceste oscilații le au asupra Terrei.
„E vorba de o accelerare a încălzirii globale, cu efecte din ce în ce mai puternice în cazul fenomenelor extreme care au acum la dispoziție, pe fondul acestei încălziri globale, o cantitate sporită de energie.
Și atunci, toate manifestările, precum valurile de căldură, furtunile, incendiile de vegetație, care nu sunt neapărat o urmare directă, dar sunt favorizate de aceste temperaturi mari, toate acestea ating niveluri mult mai mari decât cele de acum câțiva ani și cele cu atât mai mult de cele de acum câteva decenii.
Apele oceanelor sunt din ce în ce mai calde, oceanul se încălzește mai greu, pentru că are capacitate termică mai mare. Dar odată pornită această încălzire a oceanelor, efectele sunt multiple și merg mai departe în timp, tocmai din cauza inerției termice.
Și de aceea avem uragane mai intense în zonele tropicale, dar avem și furtuni în zonele extra-tropicale, cu precipitații foarte abundente. Ați văzut și în România, am avut și avem o intensitate crescută a precipitațiilor”, mai zice climatologul, potrivit sursei citate mai sus.
Precipitații extreme, dar pe perioade scurte
Roxana Bojariu a încheiat clarificând că situația nu este tocmai roz. Lipsa precipitațiilor pe perioade lungi de timp va avea un efect devastator mai ales asupra agriculturii.
„Practic, cantități mari de precipitații cad în perioade scurte de timp și lucrul acesta punctează perioade în care îți lipsesc precipitațiile, exact ce e mai rău pentru reîncărcarea optimă a solului cu apă, în așa fel încât să facă față cerinței mai mari de apă, de exemplu, din sezonul cald, atunci când avem culturile agricole la maturitate, atunci când avem nevoie de energie hidro, atunci când foarte multe lucruri depind de această resursă de apă, veștile nu sunt bune deloc", a încheiat climatologul.
