Corneliu Vadim Tudor a murit
Corneliu Vadim Tudor a murit luni, 14 septembrie, după ce a fost internat în Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei. Fondatorul Partidului România Mare ajunsese la spital după ce i s-a făcut rău. Starea lui s-a agravat, din păcate, după internare, Vadim a făcut un infarct, iar medicii nu au mai reușit să-l resusciteze. La ora 18.30 a fost constatat decesul. Vestea s- a răspândit repede, iar vecinii au fost primii care au adus flori și au aprins lumânări la poarta casei tribunului.
Corneliu Vadim Tudor (65 de ani) suferea de mai mulți ani de diabet, iar în ultima vreme situația sa medicală se complicase din cauza unor afecțiuni cardiace. La acestea s-au adăugat supărările tribunului legate problemele financiare. "Am înţeles că era foarte supărat, avea probleme financiare. Avea nevoie de bani de salarii pentru angajaţii publicaţiilor sale: 30.000 de lei. Avea nevoie de bani pentru tipografie. Era supărat pe această temă. Cred că s-au adunat mai multe supărări", a declarat fostul senator Marius Marinescu, cel care a confirmat decesul lui Corneliu Vadim Tudor.
La scurt timp după anunțul decesului, vecinii au audus flori la poarta locuinței tribunului dintr-un cartier select al Capitalei. Câteva lumânări au ars până dimineață alături de buchete de gladiole și crizanteme.
Corneliu Vadim Tudor a lăsat impresia că și-a prevestit moartea. La 7 septembrie, tribunul a postat pe contul său de Facebook o poezie intitulată ”Poem inedit ultima cafea”.
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromatăMai leapădă-ţi coasa cea greaŞi mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliuNu mă supără dacă fumeziDupă cine eşti, Moarte, în doliu?De ce tot suspini şi oftezi?
E foarte fierbinte cafeauaNu te grăbi, că te frigiMai lasă-mi pe cer, încă, steauaDacă eu am să mor, ce cîştigi?
Ai venit să mă iei în persoanăPrea mare onoare îmi faciDin toată specia asta umanăNumai pe mine mă placi?
Hai să-ţi ghicesc în cafeaE bine să ştii ce te-aşteaptăO cumpănă grea vei aveaDar tu te descurci, eşti deşteaptă.
Eşti tot timpul în criză de baniAici, te asemeni cu mineDe ce să fim noi duşmani?Eu te-nţeleg cel mai bine.
Lumea te aplaudă de departeÎn zvon de corridă, olé!Fii bună şi-ntoarce-te, MoarteSă văd: după tine ce e?
Acum eşti captivă la mineAm vrut să-ţi arăt, draga meaCă nu-mi este frică de tine:Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.
Corneliu Vadim TudorNoaptea de duminică spre luni6 spre 7 septembie 2015
