Locul superb din România care ascunde un labirint subteran. Este un secret neștiut ale dacilor
Mai multe peșteri greu de pătruns în ele formează un mare labirint subteran, în apropiere de Sarmizegetusa Regia. Arheologii susțin că grotele din Piatra Bodii - Platoul Vârtoapelor (video) au fost locuite în trecut, iar localnicii cred că aici anticii ar fi ascuns comori prețioase.
Aproape de Sarmizegetusa Regia, la mai puțin de 10 kilometri, desupra satului Grădiștea de Munte din Hunedoara, se întinde Platoul Vârtoapelor, acoperit de păduri și pajiști și înconjurat de cununi de stânci dificil de cucerit.
Aici a existat o așezare dacică imensă
Acum mii de ani, în Antichitate pe Platoul Vârtoapelor ar fi existat o așezare dacică mare, iar în partea mai înaltă a platoului montan, care se înalță la aproape 1.000 de metri altitudine, arheologii au descoperit rămășițe ale unor edificii romane dar și un tezaur de peste 500 de denari republicani.
„Este așezarea romană cea mai apropiată de zidurile capitalei statului dac, al cărei nume însă nu s-a păstrat, dar despre care s-a presupus a fi anticul Ranisstorum”, arăta arheologul Ioan Glodariu, fost coordonator al șantierului arheologic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, citat de Adevărul.
Înafara de legătura cu antichitatea, Platoul Vârtoapelor este renumit pentru covoarele întinse de ghiocei sălbatici (luște). Superbele flori acoperă, în fiecare primăvară, acoperă liziera pădurii și îl transformă într-unul tărâm magic pentru turiști.
Dar, deși în zonă turiștii sunt mulți, puțin sunt cei care știu de existența acestor peșteri, grote și avene (cavități naturale), ascunse printre stânci, în locurile puțin accesibile ale Vârtoapelor. În subteranele platoului, galeriile formează un labirint uriaș, pe care doar câțiva români l-au explorat de-a lungul timpului.
Unele ascund comori
În trecut, unele dintre peșteri au fost locuite de călugări, altele au fost adăposturi pentru fugari ori animale sălbatice. Au fost cercetate sporadic de arheologii în anii ’50 și, mai târziu, au fost scormonite de căutătorii de comori, atrași aici de legendele locale. Nu se știe nici acum dacă au fost descoperite toate.
„Se spune că uneori, noaptea, flăcările bat pe comori. Într-o noapte am văzut ţâşnind vâlvătăile din pădure. Mai multe flăcări care luminau muntele. Din bătrâni se spunea că în acea zonă fusese îngropată comoara lui Decebal.
Eu nu am putut ţine acest secret, iar alții, aflând, au săpat după aur și au descoperit comorile”, relata o săteancă din Grădiștea de Munte, arătând spre cununile de stânci de la Piatra Bodii, o culme de la marginea Platoului Vârtoapelor, înconjurată de pădurile de pe Valea Rea.
Peșterile din Platoul Platoul Vârtoapelor apar pentru prima dată în izvoarele istorice la mijlocul secolului al XIX-lea.
„Primele referiri scrise despre formele carstice de adâncime de pe dealul Vârtoapelor le avem din 1847. Cu trei ani în urmă, dr. Andrei Fodor, medicul șef al Hunedoarei, fusese într-o excursie de studiu în zona Grădiștei și scria că pe o latură a Dosului Vârtoapelor se află o peșteră deasupra căreia s-au găsit ruine, monede de aru, țigle și cărămizi din timpul dacilor și romanilor”, informa Clubul de speologie „Emil Racoviță” din București, într-o lucrare dedicată peșterilor din Munții Șureanu.
În grote au fost găsite oase de om
Mai târziu, arheologii au mai cercetat puțin grotele din masivul Vârtoapele, iar în ultimele decenii planurile de cercetare a zonei carstice aflată în apropiere de Sarmizegetusa Regia au fost uitate.
„Întreaga culme a Vârtoapelor, stâncoasă, calcaroasă, este împânzită de mici grote, care uneori i-au aspectul unor peșteri de dimensiuni mai modeste. Pe micile platouri de la gura câtorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice.
Deasupra izvorului pîrâului Bodii, în stânca numită Piatra Bodii, se află o peșteră destul de spațioasă, cu două ieșiri și cu un gang lateral spre sud, necercetată încă de arheologi”, arăta istoricul Ioan Glodariu, fost coordonator al șantierelor arheologice ale cetăților dacice.
În grotele cercetate, oamenii de știință au descoperit materiale ceramice, oase, urme de vetre și au arătat că unele erau folosite ca refugii pentru antici, dar puteau avea și un rol de locuri sacre.
