Fața nevăzută de la 112. “Fiecare apel înseamnă o luptă pentru viață”
Sunt oameni care nu precupețesc nici un efort pentru salvarea vieții semenilor.Sunt oameni care ridică faptele de compasiune la rang de meserie de onoare, sunt oameni care, dacă ar avea un nou început, ar alege, fără nici o ezitare, să fie ceea ce sunt acum: salvatori la 112.
Nu-i vedem, dar le auzim vocea ori de câte ori avem o urgență și apelăm la 112. Sunt siguri pe ei, gata să ne rezolve problema, care, de multe ori, este de viață și de moarte. Chiar dacă nu ne privim în ochi, salvatorii din spatele firului roșu sunt lângă noi trup și suflet.
Misiunea operatorilor 112 este să salveze vieți.
Ionuţ Zaharia este operator la 112 de 9 ani
Astăzi facem cunoștință cu maiorul Ionuţ Zaharia, operator- şef tură ISU- Dispecerat “Dealul Spirii”.
Are 36 de ani și este operator 112 din martie 2010. Consideră că Dispeceratul este centru nevralgic al situațiilor de urgență, care presupune o activitate operativă asiduă, o muncă de echipă, care are nevoie de sprijin, o muncă pe cât de grea, pe atât de frumoasă. Începuturile maiorului Zaharia în cariera de salvator îşi au rădăcinile în 2006, când, proaspăt absolvent al Facultăţii de Pompieri, a ales să meargă la propriu în foc.
Aşa a simţit. Să-şi pună viaţa, priceperea, instruirea, cunoştinţele şi mai ales empatia în slujba semenilor. Nimic nu i s-a părut prea mult, nici un efort, atunci când a venit vorba despre salvarea celorlalţi.
Recunoaşte că munca în Dispecerat nu este la fel de grea ca aceea de pe teren, dar aici, “unde comunicarea are altă formă, felul în care vorbeşti cu oamenii, modul în care le înţelegi mesajele, informaţiile transmise, dincolo de emoţii, fac diferenţa între viaţă şi moarte”, ne povesteşte interlocutorul.
Un caz care l-a emoționat până la lacrimi: o fetiță de 4 ani a murit
Pe maiorul Ionuţ Zaharia, colegii l-au surprins la lucru, în faţa monitorului din dispecerat. Vorbea în casca de operator cu tihna specifică unui bunic sfătos, dar cu fermitatea şi precizia unui militar. Un militar de carieră.
Între două apeluri, în pauza lui binemeritată, a ales să povestească cum a parcurs pas cu pas drumul până la statutul de operator.
“Am ales dispeceratul pentru că mă avantaja programul în ture, dar am parcurs toate etapele deprinderii de a vorbi cu oamenii, am avut emoţii, mari emoţii, am şi acum. Fiecare apel înseamnă emoţii, pentru că oamenii transmit câteva informaţii, dar şi multe, multe emoţii, uneori au acea nervozitate cu care tu, de la capătul celălalt al firului, ca ascultător, nu ar trebui să te încarci”, a mărturisit bărbatul pentru dsu.ro.
Şi ochii de un albastru-siniliu i se umplu de lacrimi. Mărturiseşte că are o sensibilitate ieşită din comun atunci când vine vorba despre copii şi chiar își amintește de unul dintre cazurile care l-au marcat.
“Era vorba despre o fetiţă de patru ani. Devenise inconştientă, părinţii încercau să o aducă la spital cu maşina personală. Tatăl conducea, mama era în spate, o strângea la piept disperată, să o readucă în simţiri. Am trimis o ambulanţă să-i întâmpine, dar nu s-au întâlnit. Au mers cu copilul la ISU şi l-au resuscitat cum s-au priceput acolo… În fine (n.r. îşi fereşte privirea plină de lacrimi), copilul s-a stins! Nu o să uit niciodată acest caz. A fost o luptă, o luptă pentru viaţă. O luptă pierdută, din păcate. Da, sunt şi multe cazuri fericite, foarte, foarte multe. Sunt mai ales cazuri de copii care sună la 112 şi care ne anunţă câte o situaţie de urgenţă. Unii se joacă, dar sunt mulţi şi aceia care, având educaţie şcolară foarte solidă, ştiu cum să se comporte atunci când au nevoie de ajutor”, conchide maiorul.
Este de părere că un operator la 112 trebuie să fie empatic, să-și imagineze locul respectiv și să fie în stare să-i dea omului aflat la necaz indicații precise.
Le-a salvat viața celor care amenințau că se sinucid
Ionuț Zaharia a reușit chiar să le salveze viața celor care aveau de gând să se sinucidă. “E nevoie de talent, de dar al vorbirii, dar şi de o bună stăpânire de sine, o viteză de reacţie imediată şi mai ales de o percepţie corectă, cât mai apropiată de realitate asupra cazului. Instruirea este importantă, dar nu e totul, fiecare caz diferă de la individ la individ. Sunt foarte sensibile cazurile de persoane care ameninţă că se sinucid şi, în aceste situaţii, este foarte delicat să ştii să vorbeşti. Am avut cazuri de persoane pe care le-am salvat fiind ferm şi empatic deopotrivă”.
Zilnic sunt peste 13.000 de apeluri
La serviciul unic de urgență sunt angajați 119 operatori și câte 27 lucrează pe câte o tură. Fiecare răspunde la 2-3 apeluri apeluri pe minut.Se lucrează 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.
Potrivit statisticilor, între orele 14.30-24.00 este cel mai mare aflux de mesaje. Serviciul 112 înregistrează zilnic în mediu peste 13.000 apeluri de urgență.
