Marele secret a lui Ion Creangă. Ce jurământ sacru a depus: „Mă leg pe suflet”
Un document din arhivele Muzeului Literaturii Române Iaşi aduce o nouă perspectivă asupra activității secrete a lui Ion Creangă. Cercetătorii afirmă că acesta este unul dintre puținii mari oameni de cultură români din secolul al XIX-lea care nu a fost membru al Masoneriei.
Specialiștii Muzeului Literaturii Române (MLR) Iaşi au anunțat că analizează un document misterios descoperit recent în arhivele instituției. Este vorba despre un angajament semnat de mai mulți membri ai Societății literare Junimea, mulți dintre aceștia fiind recunoscuți ca membri ai Francmasoneriei.
„Jur pe onoare și conștiință/ Mă leg pe suflet și pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect și să execut toate hotărârile luate de comitetul din care fac parte. Și să păzesc secret absolut./ Așa să-mi ajute Dumnezeu și Sfânta Cruce“, este mesajul scris pe documentul olograf. Jurământul este semnat de 12 mari oameni de cultură moldoveni din secolul al XIX-lea, printre care Neculai Culianu, Nicolae Gane, Alexandru Lambrior, Ion Creangă, A.C. Șendrea, Ioan A. Darzeu, Constantin Corjescu și D.A. Anghel.
Până în prezent, angajații Muzeului Literaturii nu au reușit să determine anul exact al redactării actului și nici scopul angajamentului. Se știe cu certitudine că a fost semnat între 1875 și 1883, deoarece 1875 este anul în care Ion Creangă a fost primit oficial în Societatea Junimea, iar în 1883 a decedat Alexandru Lambrior, unul dintre semnatari.
„Popa Smântână“ și teoria actului masonic
Inițial, cercetătorii ieșeni au crezut că documentul era un jurământ masonic, având în vedere că majoritatea membrilor „Junimea” erau membri ai societății secrete. Această ipoteză a fost abandonată deoarece printre semnatari se numără și Ion Creangă, despre care biografii au stabilit că nu a fost niciodată membru al Masoneriei.
Speculațiile privind apartenența lui Creangă la Loja „Steaua României“ sunt infirmate de cercetătorii MLR. „Unul dintre motivele pentru care nu putem considera această variantă ține de principiile stricte ale societății secrete. Masoneria era o grupare elitistă, iar Creangă și Eminescu proveneau din familii modeste. În plus, Francmasoneria nu lucra cu comitete, ci cu loje sau ateliere“, a explicat Dan Jumară, cercetător științific la Muzeul Literaturii Române Iaşi.
Deși nu era mason, Creangă era apreciat de maeștrii din „Junimea“. Colegii lui, în spirit ludic, îl numeau „Popa Smântână“. Societatea avea o atitudine progresistă, iar talentul și deschiderea lui Creangă îl făceau să fie considerat ca „unul de-al lor“.
Horia Nestorescu-Bălceşti, directorul Centrului Național de Studii Francmasonice, a afirmat într-un interviu din 2009: „Mason nu devii, ci te naști. Vă dau exemplul a două personaje care au fost masoni geniali fără a fi membri ai unei loje: Mihai Eminescu și Ion Creangă. Pe Eminescu nu l-au acceptat din cauza vieții boeme, iar pe Creangă pentru că era răspopit. Cu toate acestea, ei erau mai mari masoni decât mulți alții“.
Teoria 2 vorbește despre junimiști și partidul moderat-liberal
Scriitorul și publicistul Liviu Antonesei consideră că documentul este de mare importanță istorică, relevând aspecte mai puțin cunoscute. „Acest document arată ca un jurământ de tip masonic. Sunt convins în proporție de 99,95%. Este important pentru că ne arată că ceea ce știm despre Junimea este dublat de o activitate discretă“, a afirmat Antonesei.
Pe lista semnatarilor se află cel puțin trei membri importanți ai Masoneriei din România: Neculai Culianu, Nicolae Gane și Alexandru Lambrior.
Istoricul Cătălin Turliuc crede că documentul trebuie legat de pasiunile politice ale junimiștilor. Un fapt istoric puțin cunoscut, atestat printr-un studiu al regretatului istoric Gheorghe Platon, este că membrii Junimii au încercat să înființeze un nou partid politic la Iași în perioada 1875-1876.
Elita Iașiului suferea de un complex față de capitala București. „Există documente în arhivă care arată că, în 1875, a existat o tentativă de înființare a unui partid moderat-liberal, dorind să lucreze în subteran“, a explicat istoricul Cătălin Turliuc.
Secretomania junimiștilor poate fi explicată prin faptul că, în 1875, la guvernare era Partidul Conservator. Proiectul noului partid a fost abandonat. Profesorul Turliuc consideră că influența Masoneriei în România a scăzut mult după 1860. În cadrul unui congres al organizației la Geneva, în 1875, s-a hotărât ca Masoneria să nu se mai implice în politică și religie.
Ce legătură avea Junimea cum masoneria
Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o societate culturală înființată la Iași în 1863 de Titu Maiorescu. Scopul principal al junimiștilor era inovarea în toate domeniile și ridicarea nivelului intelectual al maselor.
Titu Maiorescu a promovat scriitori precum Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici și Ion Creangă. Majoritatea membrilor societății făceau parte din Loja Masonică „Steaua României“, care avea o influență puternică în Iași.
Capacitatea masonilor de a determina alocarea resurselor financiare a făcut ca Iașiul să devină principalul centru cultural al României. După 1875, influența masonilor ieșeni a scăzut, iar societatea și-a pierdut strălucirea în perioada interbelică.
Controversata fotografie rară a lui Creangă
Recent, Muzeul Literaturii Române Iași a descoperit o fotografie rară a lui Ion Creangă, realizată la Slănic Moldova în 1885. Scriitorul apare alături de A.C. Cuza și N.A. Bogdan. Fotografia nu era, însă, inedită, fiind cunoscută încă din 1909, când a apărut în revista „Șezătoarea“.
