O adevărată comoară! Satul din România care este așezat pe un zăcământ uriaș de aur
Satul Rovina se află în apropiere de orașul hunedorean Brad și la 20 de kilometri distanță de celebrul proiect minier de la Roșia Montană. Este așezat pe un zăcământ uriaș de metale prețioase, însă exploatarea stârnește controverse.
Rovina, sat din județul Hunedoara
Rovina este un sat în comuna Brănișca, din județul Hunedoara. Are în jur de 400 de locuitori, iar preocupările principale ale localnicilor sunt creșterea animalelor și agricultura. Din punct de vedere turistic, zona deține un potential imens, însă investițiile in acest domeniu nu sunt pe măsură.
În trecut, localnicii din Rovina au lucrat în minele de aur, argint, cupru și metale complexe care împânzeau întreg ținutul de pe valea Crișului Alb, însă în anii 2000, exploatările miniere din Munții Metaliferi ajunseseră într-un declin profund, care a contribuit, alături de alți factori, la închiderea lor definitivă. Minele și carierele au fost închise, până la sfârșitul anilor 2000, însă bogate filoane de aur, spun localnicii, au rămas în adâncuri, ca rezerve strategice păstrate pentru alte vremuri.
O companie obținuse licență pentru exploatare minieră
Din noiembrie 2018, compania canadiană Euro Sun deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul de pe Valea Rovinei, pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri patraţi. Anul trecut, a fost finalizat studiul de fezabilitate și s-a ajuns la concluzia că, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.
Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6% pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru.
Rovina, satul "de aur"
Zăcământul de la Rovina este al doilea ca mărime din România după Roșia Montană. Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român, a explicat pentru RISE Project că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel de la Roșia Montană.
Diferența dintre cele două perimetre miniere fiind făcută de compoziția chimică a resursei. „La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare. La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat” susținea specialistul citat de RISE Project.
Proiectul de la Rovina a fost contestat de mai multe organizații de mediu, care au obținut, la sfârșitul anului 2022, suspendarea în instanță a avizului de mediu necesar eleborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zonei industriale de pe Valea Rovinei.
Citește întreg articolul pe adevărul.ro.
