O afacere de succes în România: livada cu smochini! Secretul unei producții bogate
Inedit! Culturile exotice încep să se dezvolte în România, după modificarea condiţiilor climatice. În timp ce seceta produce pagube uriaşe în sectorul agricol clasic, mai mulţi români au reuşit să întoarcă în favoarea lor capriciile naturii. Un buzoian deţine o livadă de smochini, unică în Muntenia, scrie adevarul.ro.
Culturile de smochin reprezintă o ramură de nişă a pomiculturii din România. Cultivat pe scară largă în Turcia, Grecia, Italia şi Portugalia, acest pom începe să fie adaptat şi la condiţiile climatice din România. Smochinii sunt uşor de cultivat, produc o cantitate mare de fructe, nu au dăunători, nu fac flori şi, cel mai important, se descurcă şi cu puţină ploaie.
„Seceta este bună pentru acest pom. Este însă important să ningă iarna, pentru că altfel ar putea suferi. Pământul este deficitar din punct de vedere al umidităţii, de care au nevoie chiar şi aceşti pomi obişnuiţi cu terenurile mai uscate”, explică Valentin Badea, care a înfiinţat o livadă de smochini în Buzău.
Poate te interesează: După ce a ridicat case, Dorian Popa își deschide o nouă afacere de succes. A investit deja 70.000 de euro
Fiind vorba despre o cultură exotică, precipitaţiile abundente şi temperaturile scăzute produc pagube, motiv pentru care fermierii sunt nevoiţi să protejeze pomii, învelindu-i cu folii, mai ales iarna.
„În ultima perioadă, smochinii au început să fie cultivaţi şi în zona noastră, fiindcă iernile au fost mai blânde. O atenţie deosebită trebuie acordată însă în cazul îngheţurilor puternice şi al căderilor mari de zăpadă, plantaţiile tinere având nevoie de protecţie”, spune Costel Vânătoru, cercetător la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.
Cel mai vechi fruct cultivat de om vine şi cu alte provocări. Deoarece la maturitate smochinii produc o cantitate mare de fructe, nu există o tehnologie specifică la care producătorii români să apeleze pentru culegerea lor, iar recoltarea manuală necesită forţă de muncă.
Uscate sau proaspete, în dulceţuri şi în sucuri, smochinele sunt din ce în ce mai căutate, având efecte miraculoase pentru sănătate. La Buzău, livada de smochini este bio, nefiind folosite îngrăşăminte chimice, iar fermierul a vândut fructele cu 20 de lei kilogramul.
„Nu am întâmpinat greutăţi din punct de vedere al dăunătorilor. Eu am încercat să certific fructul ca fiind bio. Birocraţia şi costurile sunt însă foarte mari şi mă ţin, deocamdată, pe loc”, adaugă pomicultorul Valentin Badea.
Click! spune
În livada cu smochini aflată la periferia oraşului Buzău au fost invitaţi la cules toţi cei care doreau fructe proaspete şi benefice sănătăţii. Vizitatorii au avut posibilitatea să-şi adune singuri smochinele pe care doreau să le cumpere şi au mâncat, gratuit, pe săturate.
Cea mai mare cultură de cătină ecologică din ţară
A avut nevoie de 12 ani ca să ajungă la profit! Fermierul Octavian Bobică a izbutit să pună pe picioare cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în comuna Urzica (Olt) - 20 de hectare, scrie adevarul.ro.
Din această toamnă, Octavian Bobică, proprietarul culturii, va scoate pe piaţă şi suc de cătină. Drumul a fost anevoios, din cauza dificultăţilor întâmpinate în accesarea fondurilor europene.
„Dacă aş spune cum a fost, nu se mai apucă nimeni”, se plânge fermierul. Cătina se recoltează sub formă de crenguţe, iar acestea se îngheaţă la temperaturi de minus 35 grade Celsius, pentru a separa fructele. Această etapă e posibilă acum la fermă, în unitatea de procesare realizată printr-un proiect european.
„Au trecut 12 ani şi încă n-am reuşit să scot profit. Sper ca până la Crăciun să ies cu sucul pe piaţă”, explică fermierul.
Cătina se culege o dată la doi ani. Prin urmare, recoltarea e făcută un an pe o jumătate din plantaţie, iar anul următor - pe cealaltă jumătate. Pentru că o problemă e şi forţa de muncă, din ce în ce mai greu de găsit, fermierul s-a orientat către mai multe soiuri, cu perioade diferite de recoltare.
Din calculele lui Bobică, profitul de pe un hectar, dacă ar vinde fructele, ar ajunge la 3.000 euro.
În cazul sucului, pentru sticla de 330 de mililitri care va ajunge la raft, cumpărătorul plăteşte 9 lei, iar producătorul primeşte doar 5 lei.
Scăzând costurile, câştigul celui care face sucul, îl îmbuteliază şi îl livrează ar ajunge la un leu.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
