Pericolul care amenință viitorul copiilor: „Au nevoie de sprijin”
Obezitatea infantilă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar tendinţele actuale sunt alarmante. Studiile arată că în viitorul apropiat tot mai mulţi copii vor avea de suferit din cauza acestei probleme de sănătate.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică în 2020, 3 din 10 copii români cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani sunt supraponderali sau obezi. Mai mult, estimările Federaţiei Mondiale a Obezităţii arată că, fără intervenţii eficiente, până în 2030, aproape 500.000 de copii români cu vârste între 5 şi 19 ani ar putea suferi de obezitate.
Impactul psihologic

Obezitatea infantilă nu e doar o problemă de greutate, ci şi o problemă emoţională şi socială. Copiii care se confruntă cu această afecţiune pot experimenta:
Stigmatizare şi bullying – Copiii supraponderali sunt adesea marginalizaţi şi batjocoriţi de colegi, ceea ce duce la stimă de sine scăzută şi izolare socială.
Anxietate şi depresie – Presiunea socială şi dificultăţile de integrare pot genera episoade de tristeţe profundă şi stres emoţional intens.
Tulburări de alimentaţie – Mâncatul emoţional, utilizat ca mecanism de compensare pentru stres, poate amplifica problema.
Izolare socială – Mulţi copii obezi evită activităţile fizice şi sociale, ceea ce le poate limita dezvoltarea relaţiilor interpersonale.
Probleme de imagine corporală – Nemulţumirea faţă de propriul corp poate persista şi în adolescenţă şi la maturitate, influenţând relaţiile sociale şi calitatea vieţii.
„Copiii supraponderali au nevoie de sprijin emoţional, nu de critici. Părinţii trebuie să creeze un mediu sigur în care copilul să se simtă acceptat şi încurajat, nu judecat. Dialogul deschis despre emoţiile lor e esenţial pentru prevenirea tulburărilor de alimentaţie şi pentru creşterea stimei de sine”, avertizează psiholog Elena Ungureanu.
Cum o putem combate?

Educaţia nutriţională – Elevii trebuie să fie informaţi corect despre alimentaţia echilibrată şi despre impactul obiceiurilor alimentare nesănătoase.
Promovarea activităţii fizice – Sportul ar trebui să fie o parte integrantă a vieţii copiilor.
Reducerea consumului de alimente ultraprocesate – Produsele bogate în zahăr şi grăsimi trebuie limitate, iar alternativele sănătoase promovate.
Sprijin psihologic – Consilierea psihologică pentru copiii obezi şi pentru familiile acestora poate ajuta la gestionarea emoţiilor negative şi la dezvoltarea unei relaţii mai sănătoase cu mâncarea.
Politici publice eficiente – Autorităţile trebuie să implementeze programe de prevenţie şi să reglementeze publicitatea agresivă la produsele nesănătoase destinate copiilor.
„Copiii trebuie să se bucure de mişcare, nu să o perceapă ca pe o obligaţie. Sportul trebuie integrat în viaţa lor într-un mod plăcut – fie prin joacă, fie prin activităţi interactive. Părinţii trebuie să fie un exemplu şi să participe alături de copii la activităţi fizice pentru a le stimula interesul şi a-i ajuta să dezvolte un stil de viaţă activ”, subliniază Iulian Dinu, specialist în sport şi nutriţie.