Planul de recuperare economică. Propunerile ministrului de Finanțe, Florin Cîțu
Criza sanitară nu s-a sfârșit, dar statul trebuie să se lupte și cu criza economică generată de pandemia de coronavirus. Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, este de părere că planul de recuperare economică trebuie să fie pus în aplicare rapid și fără condiții inutile impuse de UE.
Ministrul Finanțelor Florin Cîțu, a susținut marți, 19 mai, la reuniunea Consiliului de Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), poziția României.
Acesta a cerut ca banii veniți din fondul de recuperare ca să ajute economia afectată de pandemie a celor 27 de state UE să fie acordați în mod egal, fără discriminări.
Totodată, a solicitat ca sumele să poate fi folosite pentru investiții și în programe de sprijin pentru combaterea șomajului, care să fie implementate rapid.
„Ne dorim implementarea rapidă și flexibilă a instrumentului european pentru sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență, care să le permită statelor membre care au nevoie de finanțare să utilizeze pe deplin această oportunitate”, a precizat Cîțu.
Ce presupune planul de recuperare economică
Planul european de recuperare economică presupune o asistență financiară de până la 100 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi și se adresează tuturor statelor membre.
Acestea vor contribui cu garanții de 25% din volumul facilității, 25 de miliarde de euro, care se vor constitui ca datorie publică guvernamentală garantată și nu vor avea impact pe deficit decât în cazul în care sunt executate.
În cazul României, garanțiile ar urma să fie de aproximativ 393 milioane de euro.
”Considerăm oportun ca fondul de recuperare să fie complementar cu propunerea pe noul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să includă mai multe flexibilități și o anvelopă financiară mărită. Criteriile de alocare ar trebui sã se bazeze pe principiul coeziunii”, a mai spus demnitarul.
El le-a transmis omologilor din UE că România se așteaptă la o abordare unitară în ceea ce privește instrumentele care se adresează atât statelor euro, cât și celor non-euro.
Iar planul de recuperare economică să se adreseze în special statelor membre mai puțin dezvoltate.