Podul lui Ștefan cel Mare intră în restaurare. A fost construit cu mai bine de 500 de ani în urmă, la ordinul domnitorului
În toamna anului trecut, o asociație din Transilvania a început lucrări de restaurare a podului construit la ordinul lui Ștefan cel Mare - în 1495, în satul Negoiești, din comuna băcăuană care poartă numele domnitorului - monument istoric clasificat A- de valoare națională sau universală.
În apropiere de locul unde s-a născut și a copilărit domnitorul moldovean Ștefan cel Mare, la Borzești, se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită acesta în 1494. Podul de piatră al lui Ştefan cel Mare este monument istoric clasificat A- de valoare națională sau universală, are are lungimea de 14 metri, lăţimea de 8 metri, înălţimea de 11 metri, și deschiderea bolţii este de 5.80 metri.
A fost construit la ordinul voievodului cu mai bine de 500 de ani în urmă, în 1495, și a rezistat cutremurelor și intemperiilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, podul a fost traversat de tancuri militare, urmate, ulterior, de traficul greu cu mașinile care au cărat utilajele industriale între Ploiești și Moinești.
Anul trecut, în septembrie, Asociația Monumentum-Ambulanța pentru Monumente a început lucrări ample de restaurare, iar voluntari angajați, meșteri și restauratori au lucrat la pod timp de câteva zile. Autoritățile locale au oferit și ele o mână de ajutor, cât și măicuțele de la Mănăstirea Bogdana, aflată în aceeași comună. Asociația se implică în multe locuri din țară, pentru salvarea monumentelor de patrimoniu național, beneficiind și de donații.
„Vom continua lucrările de la pod anul acesta”
„Vom continua lucrările de la pod anul acesta, în septembrie. Anul trecut, s-a finalizat doar partea mai dificilă. Vă așteptăm, cu drag, după 17 septembrie”, au transmis reprezentanții Asociației Ambulanța pentru Monumente, pentru adevărul.ro.
În 1873, în timpul domniei lui Mihai Sturza, a avut loc mici modificări sau reparații la pod, dar cea mai amplă renovare a avut loc între 1902 și 1903, când s-au înălţat două diguri laterale de protecţie, unite cu un palier, în scări, format din bolovani.
Între 1959 și 1962, autoritățile au schimbat cursul drumului pentru a evita două treceri la nivel peste calea ferată paralelă. Podul a rămas fără utilitate (este folosit doar de localnici) și a mai beneficiat de intervenții în 1982, dar și în 2004, cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare.
Podul va trece pe teritoriul comunei Ștefan cel Mare, după ultima amenajare administrativă pe teritoriul comunei Căiuți, așa cum este și atestat documentar.
„Pe parcursul anului trecut am avut mai multe întâlniri pe acest subiect atât cu conducerea Direcției Județene pentru Cultură, cât şi cu primarii comunelor Ştefan cel Mare şi Căiuți, în condițiile în care imobilul istoric se află atestat în domeniul public al comunei Ştefan cel Mare, dar pe teritoriul administrativ al comunei Căiuți. Remarc implicarea primarului Ion Vlasie, care s-a angajat să sprijine din bugetul local cheltuielile de transport şi hrană ale voluntarilor și meşterilor care, începând cu luna septembrie, vor participa la restaurarea podului ştefanian”, afirma, în urmă cu câteva luni, fostul prefect Lucian Bogdănel.
