Premierul Dacian Cioloș vrea controlul cartelelor pre-pay
Premierul Dacian Cioloș cere adoptarea unei legi pentru supravegherea pieței cartelelor pre-pay deși Curtea Constituțională a respins reglementarea. Premierul a anunțat, potrivit știrilorprotv.ro, că aceste simuri au fost folosite deja de teroriști în atentate din UE, tocmai datorită legislației permisive din țara noastră. Deși judecătorii constituționali spun în motivarea respingerii că astfel de reglementări ale pieței sunt o raritate în Europa, Cioloș susține exact invers
Problema cumpărătorilor de cartele telefonice preplătite părea îngropată după blocarea documentului la CCR. Ea a fost readusă în prim-plan la sfârșitul săptămânii trecute, de către Dacian Cioloş, care a profitat de atentatele de la Bruxelles și a reiterat vechea poziţie a SRI pe acest subiect: ”utilizatorii de cartele pre-pay trebuie scoși din anonimat!”. Judecătorii CCR au declarat însă în motivarea respingerii legii, că în doar șase țări din UE există decizii asemănătoare, contrazicându-l pe Cioloș care vorbește de majoritatea națiunilor de pe bătrânul continent: „România este una din puţinele ţări din UE care vinde încă cartele pre-pay fără un control de identitate” a declarat premierul potrivit știrileprotv.ro.
Printre statele europene în care utilizatorii sunt obligaţi să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite se numără Germania, Franţa, Belgia, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria şi Slovacia, Ungaria.
De cealaltă parte, în state precum Irlanda, Marea Britanie, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia sau Luxemburg, legea nu impune obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare, însă unii operatori telecom solicită aceste date.
Autoritățile române se chinuie din 2013 să adopte o lege care să reglementeze distribuirea cartelelor pre-pay. Prim-ministrul de atunci Victor Ponta dezvăluia că inițiativa a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din august 2012, în contextul antentatului terorist de la Burgas, Bulgaria, unde atacatorii care au ucis mai mulţi turişti israelieni într-un autobus, au folosit cartele preplătite. Premierul prezenta atunci pentru prima oară numărul de astfel de simuri de pe piața românească. ”În România există peste 10 milioane de cartele preplătite”, declara Ponta
Specialişti din domeniu, consultaţi la vremea respectivă de gândul, au explicat că în România piaţa de telefonie mobilă înclină puternic către cartelele preplătite – aproximativ 70% dintre clienţi folosesc astfel de servicii telecom. Aceste cartele au un regim juridic diferit de cel al abonamentelor şi astfel este dificilă identificarea utilizatorilor lor în cazul activităţilor de cercetare penală sau pentru prevenirea şi contracararea riscurilor de securitate naţională.
Dovada că se lucrează deja la o nouă lege este și poziția lui Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor care a declarat pentru gândul.info: ”În acest moment se lucrează la eliminarea elementelor de neconstituţionalitate din vechea lege privind cartelele preplătite, care a picat la Curtea Constituţională, la pachet cu Legea Big Brother, în 2014”. Șeful Comisiei SRI din Parlament, Georgian Pop este de acord, potrivit gândul.info: „E o chestiune să punem de acord decizia Curţii cu textul legii”. Judecătorii CCR au declarat însă în motivarea respingerii legii, că în doar șase țări din UE există decizii asemănătoare, contrazicându-l pe Cioloș care vorbește de majoritatea națiunilor de pe bătrânul continent: „România este una din puţinele ţări din UE care vinde încă cartele pre-pay fără un control de identitate” a declarat premierul potrivit știrileprotv.ro.
Pe 16 septembrie 2014, CCR a desfiinţat legea privind obligativitatea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite şi de reţele publice de wi-fi de a se identifica, considerând-o neconstituţională şi cu prevederi imprecise şi imprevizibile. Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”
