Programul de reabilitare a cladirilor cu risc seismic. Noi facilități pentru proprietari
Nu mai puțin de 20 de milioane de lei sunt alocate an de an de Guvern pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Banii ajung peste tot în țară, dar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, se plânge că nu au fost folosiți. Și asta pentru că programul nu este eficient. Acesta vorbește despre o nouă abordare, dar și despre facilități care să-i atragă pe proprietari să-și dea acordul pentru consolidarea locuințelor.
Ministrul Dezvoltării a vorbit la Digi24 despre un nou program de reabilitare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Cseke Attila a spus că totul trebuie regândit, sub forma unui proiect multianual, pentru că cel anual nu a fost eficient.
Totodată, demnitarul a declarat că este nevoie de acordarea a noi facilități pentru proprietari, astfel încât toți să-și permită achitarea unei astfel de lucrări.
”Un proiect foarte important pentru România și pentru București, dar și alte orașe, unde, din păcate, în ultima perioadă, ca să mă exprim reținut, n-am avut nici un succes la Ministerul Dezvoltării. Mă refer la programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, și vorbesc de riscul I. Cifrele arată că în ultimii doi ani, în fiecare an au fost alocați 20 de milioane de lei. Nu e o sumă foarte mare pentru un asemenea domeniu, dar nu s-a cheltuit nici un leu. Și în 2018, și în 2017 s-a cheltuit foarte puțin. Eu vorbesc de programul Ministerului Dezvoltării, mai e și programul Primăriei Capitalei”, a explicat Cseke Attila, la Digi 24.
În 26 de ani s-au consolidat 26 de clădiri cu risc seismic
În 26 de ani, prin Ministerul Transporturilor, apoi prin Ministerul Dezvoltării, s-au consolidat 26 de imobile, în condițiile în care Bucureștiul e pe locul I ca risc seismic între capitalele europene.
Aici, sunt 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, adică se pot prăbuși la un cutremur major.
”Interesul public este acela că aceste clădiri, dacă se întâmplă ceva, să nu se dărâme. Nu e doar interesul celor care locuiesc, ci al tuturor. Trebuie să găsim, nu prin interdicții, ci prin facilități în plus, să aducem acordul proprietarilor, pentru că fără ei nu se poate. Proprietarii nu pot fi obligați să accepte consolidarea. Aici, ce ar fi ca soluție, e de a crea facilități financiare. Astăzi avem trei categorii de proprietari pe această ordonanță: proprietarii care au un venit sub salariu mediu pe economie, pe membru de familie, și care sunt scutiți complet de cota parte de consolidare, cei care sunt peste venitul mediu și trebuie să achite aceste sume, chiar și printr-un credit pe 25 de ani, fără dobândă, dar sumele nu sunt neglijabile, și persoanele juridice, de obicei magazinele sau societățile comerciale care sunt la subsolul acestor clădiri, unde există un alt tip de obligație de a returna cota parte”, a mai precizat ministrul Dezvoltării.
În programul de consolidare din 2020 au fost incluse 38 de clădiri cu risc seismic
În programul de anul trecut, au fost incluse 38 de clădiri de locuințe. Toate sunt cu mai multe etaje, răspândite în mai multe județe din țară, printre care Prahova, Tulcea, Suceava, Covasna, Bacău, Iași și București.
Pentru 21 de imobile a fost finanţată proiectarea lucrărilor de intervenţie, iar pentru celelalte 17, executarea lucrări de consolidare.
Citește și:
A dat Dumnezeu! Primăria Capitalei a terminat de consolidat primul imobil cu risc seismic
