Subvarianta BA.2 a Omicron, confirmată și în România. Cât e de periculoasă
Omicron, varianta de COVID apărută la sfârșitul anului trecut, are trei subvarianate: BA.1 (cea mai frecventă, originală), BA.2 și BA.3. „Cei trei călăreți ai Apocalipsei”, porniți din aceeași ramură, le numește dr. Octavian Jurma. La nivel global, în proporție de 96% dintre secvențieri, predomină BA.1. Dar iată că vine din spate și caută să se afirme „călărețul 2”. Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că BA.2 a fost detectată în 57 de țări, printre care și în România. INSP a anunțat marți că până acum am detectat 13 cazuri cu această subvariantă, pe teritoriul țării.
Să ne îngrijorăm? Cât de periculoasă este această subvariantă? Însă se știu puține lucruri. Pare a fi mai contagioasă decât „surioara” BA.1, are mai multe mutații diferite față de versiunea originală, în special pe proteina spike, afectând mai ușor persoanele vaccinate, pe cele care au trecut prin boală și pe copii. În plus, deja a devenit dominantă în țări precum Danemarca, Filipine, Nepal, Quatar și India. „BA.2 înlocuiește rapid BA.1. Este puțin probabil ca impactul său să fie substanțial, deși sunt necesare mai multe date”, a declarat reprezentantul OMS, dr. Boris Pavlin.
Sunt multiple motive de îngrijorare legate de BA.2, însă îi privește mai ales pe nevaccinați, pentru că eficiența vaccinului pare să fie la fel de ridicată pe BA.1 cum este față de BA.2, susține medicul și cercetătorul timișorean Octavian Jurma. Cum în Danemarca și Marea Britanie copiii sunt principala populație nevaccinată, asta se vede și pe curba internărilor în spitale. „Omicron e o variantă cu roți de rezervă. Datele preliminare din Danemarca arată că BA.2 este mai periculos pentru copii, poate ocoli cu mai mare ușurință imunitatea lor celulară”, avertizează specialistul.
De ce tot apar variante noi de COVID?
Alfa, Beta, Delta, Omicron... variante și subvariante de COVID... De ce și cum apar? Pentru că virusul se adaptează și el, odată cu noi. Culmea, chiar noi provocăm virusul să se adapteze, susține Jurma, într-un interviu pentru Click!: „Nici nu-l lăsăm să circule nestingherit, nici nu-l putem stopa de tot. Noi aplicăm măsuri parțiale, nu ne vaccinăm suficient de mulți. Prin urmare, am produs virusuri adaptate. Cel mai rău lucru în medicină e tratamentul incomplet. Degeaba ne vaccinăm o parte, dacă există un bazin de oameni în rândul cărora se produc variante adaptate de virus”. Mai exact, așa cum noi am descoperit vaccinul, așa a reușit și virusul să se adapteze la el și să-l ocolească.
Atenție, însă! Vaccinarea, într-adevăr, nu poate preveni așa eficient infectarea, însă rămâne un foarte bun scut de protecție în fața spitalizării și a decesului. „Știți bine că, la început, virusul nu reușea să afecteze grav copiii. Ei, cumva, erau asimptomatici. Însă Omicron a dezvoltat acele mutații care pot ocoli imunitatea celulară a copiilor, acele celule T. E un motiv suplimentar să fim atenți cu felul în care ne protejăm copiii”, avertizează dr. Octavian Jurma.
