Tradiții și obiceiuri ale lunii decembrie. Cele mai importante sărbători ale finalului de an
Ultima lună a anului este considerată şi cea mai frumoasă. Începând cu Ziua Naţională, de 1 decembrie, şi până la miezul nopţii de 31 decembrie o ţinem numai în sărbători, târguri, cadouri şi bucurii. Iată cum arată calendarul acestei luni şi ce tradiţii se leagă de fiecare zi importantă.
Numele lunii decembrie vine de la cuvântul latinesc „decem”, care înseamnă „zece”, pentru că luna decembrie era a zecea, în calendarul roman. Românii, în trecut, o numeau Undrea sau Andrea, de la Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, scrie Wikipedia. Luna în care debutează iarna este plină de evenimente, pe cât de frumoase, pe atât de încărcate în simboluri.
1 decembrie – Ziua Naţională. Am petrecut miercuri această zi deosebită pentru poporul român. Este ziua când admirăm, emoţionaţi, parada militară, când ne spunem unul altuia “la mulţi ani!” şi ne simţim patrioţi. Ne-am bucurat de moda meselor “tradiţionale”, cu fasole, cârnaţi şi ţuică fiartă, un meniu potrivit pentru prima zi a sezonului rece.
6 decembrie – Moş Nicolae
Povestea darurilor împărţite pe furiş, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, începe din vechime. Legenda spune că undeva în Orientul Apropiat era o familie foarte săracă, cu trei fete de măritat. Cum părinţii nu aveau bani de zestre, decid să le alunge în lume. Moş Nicolae află de nenorocirea fetelor şi le aruncă pe fereastră, noaptea, trei punguţe cu galbeni, care aterizează fie în ghete, fie în ciorapii puşi la uscat. Încălţămintea se leagă de drumul fetelor care trebuiau să plece, iar când pleci, îţi lustruieşti ghetele. De aici obiceiul de a ne curăţa încălţările în seara de 5 decembrie şi de a le pune lângă fereastră sau lângă uşă, pentru a avea legătură cu exteriorul. Moş Nicolae nu aduce cadouri substanţiale pentru că e post şi pentru că e anticipat un cadou mai mare, de la Moş Crăciun. Tradiţia spune că în ghetuţe se pun dulciuri de post şi fructe, dulciurile simbolizând binele, frumosul, armonia.
20 decembrie – Ignatul
Este ziua în care se sacrifică porcul şi se pregătesc bucatele pentru Crăciun, pentru iarnă. Sorin Lavric, în volumul său „Cartea de Crăciun”, spune că, în trecut, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii.
21 decembrie – Solstiţiul de iarnă
Acum începe iarna astronomică, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor începe să descrească.
24 decembrie – Ajunul Crăciunului
Moş Ajun, fratele lui Crăciun, deschide şirul Sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei, pe 6 ianuarie. Tradiţia spune că în această zi se împodobeşte bradul. În vârful lui se pune o steluţă, reprezentând steaua de la Bethleem.
25 decembrie – Crăciunul
Este sărbătoarea creştină a naşterii lui Iisus, într-o iesle din Bethleem. Momentul este plin de semnificaţii religioase, una dintre ele este tradiţia colindatului, a ducerii veştii. Iar Moş Crăciun cu plete dalbe, personajul central al Sărbătorilor de iarnă, se spune că a fost proprietarul staulului în care a născut Fecioara Maria, că era un personaj rău, care ar fi refuzat iniţial să o ajute, dar a regretat şi s-a schimbat după ce a fost martorul unor minuni.
Anul Nou, de la vâsc la sorcovă
De noaptea dintre ani se leagă o mulţime de obiceiuri şi superstiţii. Se spune că e bine să avem bani în buzunar, să purtăm ceva roşu şi să ne sărutăm sub vâsc, pentru a avea parte de dragoste şi fericire. În prima zi din an se dau pruncii la grindă, adică se ridică de subţiori până sus, la grinda casei, pentru a creşte mari, sănătoşi şi puternici ca fierul. Tot în prima zi se merge la sorcovit. În trecut, în noaptea de Sf. Andrei se punea în apă o mlădiţă de măr care înmugurea până în ziua de Sf. Vasile. Ea funcţiona ca o baghetă magică: se bătea cu ea umărul unei persoane pentru a-i transmite sănătate şi tinereţe.
Pentru unii este cea mai depresivă lună din an
Pe cât este de frumoasă pentru unii, pe atât e de tristă pentru alţii. Psihologii spun că luna decembrie este cea mai depresivă din an, mai ales în rândul persoanelor care sunt singure. „În această perioadă ne dorim mai mult, pentru că privim în jur, vedem oameni fericiţi şi ne comparăm cu ei. În plus, cheltuim mai mult decât de obicei, cu toate că veniturile sunt aceleaşi”, a declarat pentru ziare.com psihologul Mihai Copăceanu. Tot în decembrie, depresia poate fi accentuată de faptul că avem mai puţină lumină naturală, zilele sunt mai scurte, alimentaţia este mai săracă în vitamine şi minerale.
