Ziua iei. Cine a îmbrăcat pentru primă dată cămașa brodată cu motive tradiționale


    Ziua Universală a iei se sărbătorește din 2013
Ziua Universală a iei se sărbătorește din 2013

Credincioșii ortodocși sărbătoresc pe 24 iunie nașterea Sfântului Ioan Botezatorul. Sărbătoarea mai este cunoscută în popor ca și Drăgaica sau Sânzienele. Tot astăzi este și Ziua Universală a Iei.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, pe 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei.

Prima aniversare a avut loc acum apte ani. În 2015, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington, Ziua Universală a Iei în acest oraş.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente.

Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România, notează https://lablouseroumaine.io.

Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor.  Din basoreliefurile de demult, care îi înfățișează pe daci, se pot observa în portul acestora cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi (ciareci, ițari).

Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu  o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, valnic, fotă sau opreg. Pe cap, purtau diferite ţesături și podoabe: marame, năframe, cepse sau cununi, iar bărbații – căciuli.

De-a lungul timpului, costumul bărbaților și al femeilor s-a diferențiat tot mai mult, iar tunica pe care o purtau la începuturi ambele sexe a început să capete caractere distincte.

Veșmântul femeiesc s-a transformat astfel în ia românească tradițională din zilele noastre.

Ce este ia românească?

În zilele noastre, portul popular autentic, care amintește de portul dacilor, poate fi întâlnit în multe zone din România, cu preponderență în zonele montane, unde influenţele culturale s-au păstrat mai bine. Ia era realizată la început din in, cânepă, lână, iar mai târziu și din bumbac tors la fuior, potrivit site-ului invietraditia.ro.

Era împodobită preponderent cu broderii la mâneci, piept și gât. Caracteristicile iei sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și spate de mânecă), încrețul, altița (bandă lată, elementul definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături prin care se îmbină bucățile textile).

O altă caracteristică a costumului femeilor este folosirea culorii, fondul țesăturilor din in, cânepă sau lână fiind alb.

Când a apărut ia românească

Unii istorici presupun că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5.500 î.e.n.- 2.750 î.e.n.), una dintre cel mai vechi civilizații din Europa.

Cultura Cucuteni era răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Cămașa era confecționată din pânză de in sau de cânepă, din borangic sau mătase.

Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat poziționat central. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție, de aceea vom întâlni multe simboluri cu semnificații magice sau benefice.

Primele ii pot fi văzute pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea, mai scriu cei de la invietraditia.ro. 

Iile se confecționau de femeile din sat în timpul șezătorilor, unde femeile cântau și confecționau haine. Cămășile erau diferite de la o regiune la alta nu numai prin textura materialelor, ci și prin modelele și broderiile aplicate.

Cele trei elemente prin care se deosebește ia sunt: tipul de deschidere a gulerului, modul de tăiere și structură a tiparului și metoda de inserție a mânecilor.

Putem deosebi cămașa dreaptă sau încretiță la gât, care se strânge cu nasturi sau șnururi, iar cămășile și iile cu croială simplă (din patru foi drepte, fără răscroială) sunt pentru întrebuințarea zilnică.   

Ia un brad de țară neoficial

Deși există câteva voci importante care susțin promovarea iei peste hotare, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, însă de Sânziene se sărbătorește ziua iei neoficial.

Una dintre cele mai vizibile comunități care pledează pentru abordări interdisciplinare și studii ale iei din cât mai multe perspective, mai ales în mediul online este La Blouse Roumaine.

Comunitatea La Blouse Roumaine speră ca în curând să existe un institut dedicat iei, care să funcționeze atât  ca o autoritate care ar putea acorda certificate de autenticitate iilor, cât și ca spațiu de cercetare a iei.

Institutul de etnografie și folclor a realizat un album în care specialiștii au adunat mii de cămăși populare din peste 800 de sate.

Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, un dosar pe care autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial.

Citește și: 

https://www.click.ro/vedete/video-foto/click-tv/vedetele-se-simt-excelent-traditionala-ie-cine-o-poarta-mai-bine-video-exclusiv

https://www.click.ro/news/national/foto-imagini-uimitoare-cu-regina-maria-traditionala-ie-romaneasca

https://www.click.ro/vedete/celebritati/video-jackie-chan-s-indragostit-de-ia-romaneasca

serban huidu si mihai gainusa
„Priveghiul prinților“: Copiii Reginei au vegheat sicriul Elisabetei FOTO Profimedia
Victor Piturca jpeg
1 dana razboiu divort intro 1280x720 jpg jpeg
Petre Roman, Mioara si Oana jpg
sex sex 0 jpeg
infidelitate jpeg
sotie alexandru arsinel 284923 jpeg
image
image
image
image
image
image
chei locuinta
sotie alexandru arsinel 284923 jpeg
„Priveghiul prinților“: Copiii Reginei au vegheat sicriul Elisabetei FOTO Profimedia
cumparaturi femeie magazine jpg
 Victor Pițurcă FOTO Mediafax
Echipa de cercetători s a pozat cu meteoritul jpg