Nu are mâini, dar utilizează computerul cu picioarele şi un pix ţinut în gură
Un tânăr buzoian infirm uimeşte prin voinţa sa de a trăi normal şi puterea sa de adaptare. A rămas infirm în urmă cu 15 ani. A trecut şi peste cumplitul moment în care ambii săi părinţi au murit călcaţi de tren, încăpăţându-se să iasă învingător în lupta cu greutăţile vieţii.
Buzoianul Paul Danciu, de 27 de ani, din comuna Mărăcineni, a rămas fără ambele mâini în urma unui accident, în urmă cu 15 ani.
„Mă aflam cu vitele pe izlaz când am observat că îmi lipsesc câteva animale. M-am urcat pe un stâlp ca să văd unde sunt vitele lipsă. M-am atins de fire şi m-am curentat. Mâinile mi-au fost carbonizate şi medicii au trebuită să mi le amputeze din umeri, ca să-mi salveze viaţa", povesteşte Paul pentru Adevarul.
Cară găleata cu apă în dinţi
De atunci, fiecare zi din viaţă reprezintă pentru el o luptă dură pentru existenţă. Nu a mai putut să meargă la şcoală şi s-a ambiţionat să devină util în gospodărie. Merge să-şi hrănească păsările sărind într-un picior în timp ce pe celălalt şi l-a transformat în „mâna" cu care duce ligheanul cu grăunţe.
„Am încercat să nu devin o povară pentru familie şi am învăţat să mă descurc cât de cât cu picioarele. Aşa am început să dau de mâncare la animale şi să car apă cu găleata pe care o ţin cu dinţii. Mi-a fost foarte greu, dar nu m-am lăsat", mai spune Paul.
De parcă viaţa nu ar fi fost destul de crudă cu el, Paul şi-a pierdut anul trecut şi cel mai important ajutor, când ambii săi părinţi au murit călcaţi de tren.
A vrut să scrie din nou şi a reuşit
Paul Danciu şi-ar fi dorit din tot sufletul să termine şcoala şi chiar visa să ajungă la facultate dar a acceptat că acest ideal este pentru el aproape imposibil de atins. Părinţii apucaseră să-i cumpere un computer, despre care spune că a însemnat pentru el studenţia mult visată. Şi-a uimit toţi apropiaţii, reuşind în numai câteva luni să înveţe să manevreze mouse-ul cu picioarele şi să scrie la tastatură cu dinţii.
„Mi-am dorit din tot sufletul să am un computer să pot comunica cu lumea şi să pot din nou să scriu. Aşa am învăţat cum să controlez mouse-ul şi cum să tastez cu un pix pe care îl ţin între dinţi. Calculatorul îmi alină suferinţa şi setea de cunoaştere. Navighez pe internet, citesc cărţi şi încerc să recuperez din anii de şcoală pierduţi", s-a destăinuit tânărul din Mărăcineni.
Puţinii prieteni pe care îi are Paul Danciu spun că au fost impresionaţi când i-au văzut prima dată îndemănarea cu care foloseşte calculatorul, folosind tastatura cu aceeaşi viteză ca a lor.
„Auzisem prin sat despre isprăvile lui cu calculatorul, dar nu mi-a venit să cred ochilor când l-am văzut cât de bine se descurcă. Acest băiat este un exemplu pentru toţi tinerii care dezarmează în faţa greutăţilor vieţii. Unii ajung să o ia razna din nimic, pe când Paul demonstrează zilnic cât de puternic este", ne-a spus Ionuţ Blidaru, de 22 de ani, un amic al lui Paul.